Info

România are o criză majoră de muncitori! Țara noastră a angajat 100.000 de străini pentru a umple golul din piață

Muncitor
Sursă foto: Shutterstock

În 2022, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, firmele de construcții din țara noastră au angajat nu mai puțin de 100.000 de muncitori străini pentru a umple golul din piață, atingând contingentul maxim admis de Guvern. Acest lucru arată cât de mult duce lipsă țara noastră de forță de muncă în domeniu.

Dacă ne uităm la datele înregistrate în 2021, atunci, cu un contingent stabilit de Guvern la 50.000 de muncitori străini maxim admiși pe piața din România, au fost emise doar 42.286 de avize, adică sub prag.

Potrivit datelor obținute de Economedia din partea IGI, cei mai mulți muncitori străini care au primit permisiunea să muncească în țara noastră în 2022 au provenit din: Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139), alte cetățenii (10.422).

La fel ca în 2022, Executivul a stabilit că România, în 2023, poate să accepte tot 100.000 de lucrători străini pe teritoriul său.

Dornici să lucreze în România

Acumulat, pe parcursul anului 2022, numărul total de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare depus de angajatori a fost de 138.350, cifră care depășește cu 40% plafonul stabilit de Guvern.

„Cele mai multe solicitări din 2022 au fost înregistrate pentru domeniul construcțiilor și HoReCa, în principal și agricultură, transport și segmentul industrial în plan secundar”, a susținut directorul general al unei firme de recrutare cunoscute pentru Adevărul.

De aceea, dacă ar fi avut posibilitatea, România ar fi putut angaja o forță de muncă și mai mare din străinătate.

Digitalizare și restructurare

În contextul în care este evidențiată o creștere a numărului de străini care vor să muncească în România, Yosef Gavriel Peisakh, General Manager Work from Asia, a susținut că este nevoie de o restructurare a procedurilor birocratice actuale (prin care sunt integrați străinii în câmpul muncii din țara noastră).

,,Odată cu creșterea constantă a cererii de forță de muncă speram la suplinirea resurselor umane din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și a personalului alocat ambasadelor României și misiunilor sale diplomatice din Asia, pentru că în momentul de față timpul de procesare a crescut foarte mult din cauza solicitărilor, iar personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe nu mai face față acestui proces. Cu siguranță contingentul aprobat pentru 2023 de 100.000 de muncitori străini nu va fi suficient și va fi nevoie de o suplimentare în acest sens. În prezent, există cerere pentru absolut toate domeniile de activitate.”, a apreciat acesta, scrie Adevărul.

Printre măsurile enumerate de angajatori, pe lângă cea de a suplimenta personalul alocat instituțiilor abilitate să elibereze permisele de muncă și permisele de ședere, se numără digitalizarea procesului de depunere a actelor și a obținerii unui cod numeric personal de către muncitorii străini (atunci când sosesc în România).

,,Soluția o reprezintă obținerea actelor online, fără a fi nevoie de prezența fizică în momentul depunerii lor. În contextul în care Inspectoratul General pentru Imigrări are acces la verificarea actelor, este esențială eliminarea procedurii de obținere a unei adeverințe de la AJOFM, o acțiune care doar îngreunează întreg procesul de aducere în țară a forței de muncă străine. Mai mult decât atât, obținerea CNP-ului trebuie să se poată face imediat la sosirea muncitorului străin în țară, ci nu peste 4-5 luni de la primirea permisului de ședere. În tot acest timp, străinii nu sunt asigurați la CNAS, nu pot avea conturi bancare, nu pot părăsi România și nu se pot întoarce în țara de origine, în caz de urgență, fără existența permisului de ședere”, a mai spus Yosef Gavriel Peisakh.