Infofinanciar > Lumea la zi > Analiză: China își sabotează economia. Măsurile lui Xi Jinping duc la faliment
Lumea la zi

Analiză: China își sabotează economia. Măsurile lui Xi Jinping duc la faliment

Xi Jinping Sursa foto Asia Times
Sursa foto: Arhiva companiei

China și-a afectat, fără să vrea, propria economie prin asumarea unor priorități non-economice. Oficialii nu crâcnesc în fața obiectivelor stabilite de Xi Jinping, dar mediul de afaceri înregistrează pierderi uriașe.

China nu a avut un an 2023 bun. Statisticile oficiale publicate în această lună au arătat că a doua cea mai mare economie a lumii a înregistrat performanțe sub așteptări la aproape toți indicatorii economici. Creșterea PIB-ului a fost de 5,2%, puțin mai mare decât se aștepta. Dar chiar și așa previziunile anliștilor nu sunt bune. Șomajul în rândul tinerilor din țară este foarte mare. La acestea se adaugă criza imobiliară și evoluția dezamăgitoare de pe piața bursieră.

Pentru a resuscita economia, administrația președintelui Xi Jinping a introdus o serie de noi inițiative în 2024. Acestea include măsuri de atragere a investitorilor străini și de stimulare a consumului intern. Dar, în contrapondere, există un set paralel de politici ambițioase ale Partidului Comunist Chinez (PCC) menite să îmbunătățească sau să protejeze societatea chineză. Acestea au generat, în ultimii ani, efecte nedorite în lanț.

Politicile non-economice sunt revizuite

Cum este, de exemplu, încercarea Chinei de a lua măsuri drastice împotriva dependenței tinerilor de jocuri de noroc. Măsurile au alimentat speculațiile privind iminentele restricții asupra celor mai mari companii de jocuri de noroc din China. Efectul s-a resimțit însă pe piața piața bursieră. Astfel că, o zi mai târziu, autoritățile s-au grăbit să promită că vor revizui proiectul de reglementări pe care tocmai îl introduseseră.

Există mai multe astfel de obiective ambițioase asumate de Beijing. Acestea sunt trasate de departamentele din cadrul guvernului pentru a se alinia la viziunea lui Xi asupra unei societăți ideale. Însă se află din ce în ce mai mult în contradicție cu eforturile guvernului de a revigora economia chineză în declin.

Problema a fost recunoscută oficial de directorul Departamentului de Economie Națională al Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, Yuan Da. Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că „importanța consolidării coordonării politicilor a devenit și mai evidentă”. Oficialul a promis că agenția sa va revizui propunerilor de „politici non-economice”. Motivul – pentru a verifica dacă acestea nu au „un impact inhibitor tot mai mic asupra economiei”.

Un obiectiv greu de atins

Echilibrul nu este ușor de atins. „Guvernul are acum mai multe obiective de urmărit. Când ai obiective multiple, uneori acestea nu sunt și sincronizate unele cu altele „, a declarat Adam Y. Liu, profesor asistent la Școala de politici publice Lee Kuan Yew din Singapore.

Liu crede că ciocnirile persistente dintre politici se reduc la centralizarea excesivă a puterii. Dar și la dorința oficialilor locali de a se arăta fideli capriciilor liderului suprem al Chinei, indiferent de costurile economice.

„De fapt, este vorba mai mult de a-ți arăta loialitatea. Uneori, chiar dacă nu are sens din punct de vedere economic. Însă are mult sens din punct de vedere politic să faci lucruri fără sens din punct de vedere economic.”, susține profesorul.

Problema jocurilor de noroc

În decembrie, Administrația Națională pentru Presă și Publicații (NPPA), care reglementează sectorul jocurilor de noroc din China, a anunțat un set de proiecte de reglementări menite să limiteze jocurile online. Acestea includ stabilirea unor limite de cheltuieli. Dar și interzicerea companiilor de a recompensa jucătorii care se loghează zilnic. Prin aceste măsuri, autoritățile au încercat să abordeze dependența de jocuri și de smartphone-uri în rândul tinerilor.

Dar măsurile de reprimare, care au câștigat tracțiune în 2021, au venit cu repercusiuni economice grave. Industria jocurilor de noroc, care valorează miliarde de dolari din China, a înregistrat venituri totale în scădere pentru prima dată din 2022. Proiectul de reglementări anunțat luna trecută a stârnit, de asemenea, panică în rândul investitorilor. La scurt timp după anunțarea regulilor, acțiunile celor mai mari două companii de jocuri din China, Tencent și NetEase, s-au prăbușit. Aproape 80 de miliarde de dolari au fost șterse peste noapte.

Autoritățile s-au străduit să atenueze panica. NPPA a emis o declarație o zi mai târziu, promițând să „revizuiască și să îmbunătățească” proiectul său de norme. De asemenea, autoritățile au aprobat rapid 105 jocuri naționale. Ceea ce, potrivit Global Times, a fost un semnal de sprijin pentru industria jocurilor de noroc din țară.

Campania anticorupție costă miliarde

Campania agresivă a lui Xi Jinping împotriva corupției a devenit una dintre caracteristicile mandatelor sale. Liderul de la Beijing a pedepsit 4,7 milioane de funcționari în ultimul deceniu. Oficiali de vârf ai Chinei au promis să epureze personalul corupt de pe toate treptele birocrației sale.

Iar campania nu dă semne de încetinire. Xi a anunțt recent că eliminarea corupției va fi aprofundată în industrii-cheie. Sunt vizate finanțele, produsele farmaceutice și infrastructura.

Autoritățile susțin că efortul zelos de a eradica corupția este pentru binele economiei chineze. Analiștii au avertizat însă, de mult timp, că acest lucru are un cost ridicat, afectând încrederea investitorilor în sectoarele vizate.

Campania chineză împotriva corupției a dus la repercusiuni masive în întreaga sa economie, încă de la început. O estimare realizată de Bank of America Merrill Lynch în 2014 a evaluat costul acesteia la 100 de miliarde de dolari. În 2023, o campanie de reprimare a corupției în sectorul sănătății a șters 142 de miliarde de dolari din valoarea de piață a acțiunilor din acest domeniu.

xi jinping la alegerile prezidențiale.v2

Xi Jinping la alegerile prezidențiale. Sursa foto: Arhiva companiei

Anti-spionajul gonește investitorii străini

Pe fondul creșterii fricțiunilor politice cu SUA, China a pus în aplicare în iulie o nouă lege antispionaj. Actul normativ urmărește să limiteze consultanții străini de teama că aceștia ar putea divulga secrete de stat. Legea a limitat însă atribuțiile consilierilor de afaceri însărcinați cu furnizarea de informații și de informații de diligență pentru companiile străine care sperau să investească în țară. Acesta lucru a înrăutățit și mai mult un mediu de afaceri deja tensionat.

Datele Ministerului Comerțului arată că noile investiții străine directe din 2023 au fost de 1,1 trilioane de yuani (155 miliarde de dolari). Respectiv cu 8% mai mici decât în 2022. În ciuda mesajelor consistente ale premierului Li Qiang, potrivit cărora țara este deschisă pentru afaceri.

„Oricine caută să investească în china trebuie să fie puțin îngrijorat”, a declarat directorul general al JPMorgan & Chase, Jamie Dimon, într-un interviu  recent.

Politica Zero-COVID are încă efecte

Prezentată drept cea mai eficientă strategie de limitare a pandemiei din 2020, politica chineză zero-COVID a generat efecte nocive. Administrația lui Xi Jinping a refuzat să facă ajustări, chiar și atunci când virusul a devenit endemic la nivel global.

Măsurile au îngreunat asigurarea aprovizionării cu alimente a familiilor, a răspunsurilor la incendii și alte situații de urgență. Unii locuitori au fost puși în carantină forțată. În mai multe orașe au izbucnit proteste din cauza incapacității locuitorilor de a lucra ca urmea a politicii sanitare rigide. Nemulțumirea a atins apogeul în noiembrie 2022. Mii de protestatarii au ieșit în stradă cerând încetarea zero-COVID, într-un moment rar de disidență politică populară în China.

O răsturnare de situație uimitoare a avut loc în decembrie 2022, când administrația Xi a renunțat brusc la toate restricțiile. Dar efectele economice ale anilor de izolare continuă și sunt vizibile în scăderea încrederii consumatorilor și al mediului de afaceri.

Industria neagră a meditațiilor

Firmele private de meditații din China au devenit deosebit de populare în perioada de vârf a pandemiei COVID-19. Industria de 150 de miliarde de dolari capitalizează pe baza speranțelor adolescenților de a obține succes la testele anuale la universități. Administrația Xi a considerat însă că exploatează neliniștile părinților că doar un copil cu o diplomă universitară poate avea succes.

Așa că, ăn iunie 2021, guvernul a interzis brusc meditațiile. Interdicția a fost menită să reducă costurile de creștere a copiilor pe fondul unei rate record de natalitate scăzute. Dar și să controleze profiturile în creștere ale firmelor de educație. Urmarea – multe companii private de educație au intrat pe minus. Cea mai mare companie de educație din China a concediat până la 60.000 de angajați.

De asemenea, interdicția nu a reușit, în cele din urmă, să oprească meditațiile. A apărut o piață neagră a meditatorilor privați, care se adresează disperării părinților de a îmbunătăți notele obținute de copiii lor la examenele de admitre, cu prețuri mult mai mari, conform Time.