Ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, s-a întâlnit cu ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, în cadrul celei de-a treia reuniuni a miniștrilor Energiei din cadrul Organizației Statelor Turcice (OTS), care a avut loc la Budapesta, relatează Azernews, citând Ministerul Energiei.
În cadrul reuniunii au fost discutate aspecte legate de cooperarea în formatul OST, Acordul privind parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării și transportului de energie verde între Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România, precum și implementarea Memorandumului de înțelegere privind cooperarea în domeniul gazelor naturale.
În cadrul reuniunii s-a aflat că furnizarea de gaze către Ungaria va începe până la sfârșitul anului 2023. De asemenea, a avut loc un schimb de opinii cu privire la măsurile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului coridorului de energie verde, care include producția de energie verde în Marea Caspică, instalarea diferitelor linii pentru transportul acestei energii, instalarea unui cablu submarin în Marea Neagră și livrarea acesteia pe piețele mondiale.
În timpul conversației, au fost luate în considerare și posibilitățile de extindere a participării companiei MOL la dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze din Azerbaidjan, potrivit azernews.az.
Bulgaria, mai multe provizii de gaze în aprilie
Furnizorul american de GNL Cheniere și compania Total din Franța urmează să crească volumele de gaze către Bulgaria în aprilie, după ce au câștigat contracte de furnizare, potrivit unui document publicat de autoritatea bulgară de reglementare a energiei EWRC pe 29 martie.
După organizarea unei proceduri de licitație pentru tot anul 2023, furnizorul de stat bulgar Bulgargaz a încheiat două contracte de furnizare de gaz natural lichefiat (GNL) pentru luna aprilie, a adăugat EWRC.
Contractele au fost încheiate în urma unei proceduri de licitație cu cerințe pentru un preț minim de livrare și o modalitate de plată propusă.
Pe 23 februarie, Bulgargaz a lansat prima sa licitație printr-un terminal turcesc pentru livrarea în aprilie a 47 de milioane de metri cubi (mcm) de gaz.
Bulgargaz a rezervat trei sloturi de descărcare a GNL pentru 2023 la terminalul Revithoussa – două sloturi pentru 147.710 mc și unul pentru 73.855 mc – a declarat operatorul grec de gaze DESFA pe 1 februarie.
Livrările de gaze sunt garantate până la sfârșitul anului, toate contractele au fost semnate și s-au asigurat volumele de injecție în depozitul subteran de la Chiren”, a declarat directorul executiv al Bulgargaz, Denitsa Zlateva, într-un comunicat din 29 martie.
„Solicitările zilnice variază între 40.000/MWh și 85.000/MWh, în funcție de sezon și consum. Prin garantarea și furnizarea gazului, în calitatea sa de furnizor public, compania nu poate risca să cumpere gaze naturale zilnic la bursele cu indice de preț Ziua – Următoare sau în Intra – Zilnic”, a adăugat Zlateva.
OPȚIUNI GNL
Anul trecut, Bulgargaz și Cheniere au lucrat la un acord de aprovizionare cu GNL, după ce aprovizionarea cu gaz rusești către Bulgaria a fost întreruptă în aprilie 2022. În octombrie 2022, compania americană a livrat un volum de aproximativ 1.050.000 MWh pentru a spori furnizarea de iarnă a Bulgariei.
În septembrie anul trecut, Bulgargaz a lansat și o licitație pentru achiziționarea de GNL pentru perioada 2024-2034, care urmează să fie livrat fie în terminalul grecesc Revithoussa, fie în terminalele turcești de GNL, scrie icis.com
Danezii finalizează recuperarea unui obiect nedefinit adiacent conductei Nord Stream
Obiectul care a fost găsit în apropierea conductei Nord Stream 2 săptămâna trecută a fost recuperat, a confirmat Agenția Daneză pentru Energie. Salvarea, care a fost efectuată la o adâncime a apei de 73 de metri, a fost finalizată pe 28 martie.
Potrivit Apărării Daneze, investigațiile indică faptul că obiectul este o geamandură de fum maritimă goală, care este folosită pentru marcarea vizuală și nu prezintă un risc pentru siguranță. La salvare a fost prezent un reprezentant de la Nord Stream 2 AG, proprietarul conductei.
Sistemul de conducte duble Nord Stream merge de la Vyborg, Rusia, până la Lubmin, lângă Greifswald, Germania. Ruta traversează zonele economice exclusive (ZEE) din Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Patru scurgeri de gaz au fost găsite pe conducte în septembrie 2022, două în ZEE a Suediei și două pe teritoriul danez. După ce institutele seismice norvegiene și suedeze au confirmat că exploziile subacvatice au precedat scurgerile, autoritățile europene au spus că bănuiau că incidentul ar putea fi rezultatul „acțiunilor deliberate”. La 23 martie, Agenția Daneză pentru Energie a raportat că în apropierea conductei Nord Stream 2 a fost găsit un obiect cilindric de aproximativ 40 cm înălțime și 10 cm în diametru, informează offshore-energy.biz.
Energean va stoca CO2 în puțurile de petrol epuizate de pe coasta Greciei
Proiectul Energean de captare și stocare a carbonului (CCS) pentru puțurile epuizate din zona Prinos, în partea de nord a Mării Egee, a intrat în faza pregătirilor finale. Compania estimează că proiectul va fi pus în funcțiune în trei ani.
Proiectul CCS are în vedere stocarea CO2 sub câmpurile petroliere maritime ale Energean din bazinul Prinos, situat în Golful Kavala din Marea Egee, lângă insula Thassos. Proiectul prevede exploatarea sondelor epuizate la zăcămintele de petrol Prinos și Epsilon. Energean a menționat că a epuizat trei sonde de petrol din zonă din 2009.
Ideea este de a pregăti rezervoare geologice subterane în care dioxidul de carbon captat din emisiile industriale va fi transportat prin conductă sau navă. Carbonul este planificat să fie stocat permanent în puțuri uzate și epuizate, la adâncimi de la 1.900 la 4.200 de metri. Volumul de depozitare este estimat la 93,4 kilometri cubi. Energean a selectat compania Halliburton din Statele Unite pentru a realiza un studiu de fezabilitate. O prezentare a proiectului va avea loc în aprilie și s-a anunțat că sistemul ar putea fi pus în funcțiune în termen de trei ani.
Concesiunea Prinos poate primi emisii totale din sectorul manufacturier grec timp de 10 ani, începând din 2025, a spus compania petrolieră. Compania Energean, originară din Grecia, are sediul la Londra, notează cei de la balkangreenenergynews.com.
Proiectul CCS va fi susținut din fonduri UE
Companiile petroliere se îndreaptă către tehnologiile CCS pentru a atinge neutralitatea carbonului. Pe de altă parte, criticii susțin că astfel de soluții sunt ineficiente și că CCS este o scuză pentru ca industria combustibililor fosili să exploateze în continuare petrol și gaze.
Cu toate acestea, proiectul de la Prinos a fost inclus în Planul Național de Recuperare și Reziliență Grecia 2.0 pentru granturi și împrumuturi ieftine. De asemenea, compania a depus o cerere la Fondul de inovare al Uniunii Europene.
Energean a semnat luna trecută un memorandum de înțelegere cu Shell Egipt privind cooperarea în decarbonizarea și tranziția energetică a Egiptului. Compania a anunțat că va contribui la eforturi folosind experiența din proiectul de la Prinos.
Potrivit Energean, principala provocare a tehnologiei CCS este de a obține capacitatea de a conecta emițători mari de dioxid de carbon cu structuri geologice adecvate.
Turcia este pregătită să sprijine aprovizionarea cu gaze
Turcia și Azerbaidjanul sunt pregătite să ofere tot sprijinul Ungariei în domeniul aprovizionării cu gaze, a declarat miercuri președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unei conferințe de presă comune, după discuțiile cu președintele ungar Katalin Novák.
În discursul său, Erdogan s-a referit la gazoductul Trans-Anatolian Gas Pipeline (TANAP) ca la o garanție că acesta se va conecta la conducta South Caucasus Pipeline (SCP) și va transporta gaze naturale din zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan către Europa.
Turcia joacă un rol-cheie în soluționarea crizei energetice din Europa, fiind totodată esențială pentru garantarea securității aprovizionării Ungariei, deoarece TurkStream este în prezent singurul gazoduct est-vest de pe continent care funcționează la capacitate maximă. Anul trecut 4,8 miliarde de metri cubi de gaz au ajuns în Ungaria pe această rută, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din consumul total al țării, astfel că pierderea acesteia ar face imposibilă aprovizionarea. Azerbaidjanul are, de asemenea, un rol important în securitatea energetică a Ungariei. În decembrie anul trecut, s-a ajuns la un acord cvadrilateral care va permite Ungariei să importe electricitate verde din Azerbaidjan printr-un nou cablu care va trece prin Georgia și România.
Vorbind despre relațiile turco-ungare, Erdogan a mulțumit, de asemenea, Ungariei pentru sprijinul acordat în timpul eforturilor de salvare după cutremurele din sudul Turciei din 6 februarie. El a spus că „mâna de ajutor a fost o expresie directă a prieteniei noastre profunde”, adăugând că maghiarii au salvat 35 de turci de sub dărâmături.Erdogan a declarat că a purtat discuții cu președintele ungar Katalin Novák în principal pe teme comerciale, militare, economice și culturale.
De asemenea, el a indicat că cea de-a 6-a reuniune a Consiliului de cooperare strategică la nivel înalt turco-ungar va avea loc la Budapesta în decembrie.Președintele turc a raportat că cifra de afaceri anuală a schimburilor comerciale dintre cele două țări a ajuns la 3,5 miliarde de dolari, următorul obiectiv fiind de 6 miliarde de dolari.
Acest lucru a fost confirmat anterior și de premierul Viktor Orbán, atunci când s-a întâlnit cu ministrul turc de externe, Mevlüt Cavusoglu, în ianuarie. Cele două părți au discutat atunci despre consolidarea în continuare a relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Turcia, conform hungarytoday.hu.
Iranul se confruntă cu o bătălie dificilă
În ciuda faptului că deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume și are Rusia ca nou partener, Iranul se confruntă cu provocări pentru a reînvia unul dintre cele trei proiecte de export de GNL.
Iranul, al treilea mare producător de gaze naturale din lume, împarte cu Qatar câmpul gigant North Dome/South Pars, dar a rămas mult în urmă în ceea ce privește dezvoltarea rezervelor sale pentru a satisface cererea internă și internațională de gaze naturale.
„Dacă compari Iranul cu statul vecin Qatar, un exportator de top de GNL, cu care împarte aceeași rezervă uriașă de gaze, te întrebi de ce Iranul este atât de în urmă în dezvoltarea activelor sale de gaze”, a declarat Alex Vatanka, director al programului Iran la Institutul din Orientul Mijlociu din Washington.
Guvernul a luat o decizie în anii 1990, gazoductele fiind viitorul pentru exporturile de gaze și a considerat că proiectele de gaz natural lichefiat sunt prea scumpe, a declarat Vatanka pentru NGI. Iranul a crezut că geografia țării se pretează la conducte și a exportat gaze în țările vecine, precum Armenia, Azerbaidjan, Irak, Turcia și Turkmenistan, ceea ce a dat înapoi potențialul său pentru operațiunile de GNL.
Deși Iranul se află în continuare sub incidența sancțiunilor internaționale, lucrările la instalația Iran LNG de 10,5 milioane de tone metrice pe an (mmty) au fost reluate. Țara își propune ca instalația să fie operațională până la jumătatea anului 2025. Proiectul a fost abandonat de guvern în urmă cu mai bine de opt ani.
Instalația cu două trenuri de la Assaluyeh, în provincia Bushehr din sudul Iranului, era finalizată și se pare că era pregătită pentru instalarea trenurilor de lichefiere atunci când au fost impuse sancțiuni americane în 2018, ceea ce a forțat compania de inginerie Linde plc, cu sediul la Dublin, să se retragă din proiect.
Alte două instalații de export de GNL sunt, de asemenea, rămase în fază de proiect din cauza sancțiunilor. Terminalul Persian LNG de 16,2 mmty și planul Pars LNG de 10 mmty, pe coasta iraniană a Golfului Mideast. Aceste proiecte se aflau în stadii incipiente de dezvoltare atunci când partenerii TotalEnergies SE și Shell PLC s-au retras din ele.
Compania rusă Gazprom PJSC și National Iranian Oil Co. au semnat anul trecut un memorandum de înțelegere (MOU) în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru a revigora sectorul gazelor. Conform MOU, investițiile ar urma să se îndrepte către exporturile de GNL, construcția de conducte de export de gaze și creșterea producției din câmpurile South Pars și Kish.
Vatanka a declarat că memorandumul de înțelegere dintre Teheran și Moscova este neobișnuit, având în vedere că cele două țări sunt competitoare în domeniul energiei și ambele se află sub sancțiuni internaționale. De la invazia Rusiei în Ucraina, Rusia a făcut presiuni pentru a submina rolul Iranului pe piața țițeiului prin oferirea unor reduceri mai competitive.
În plus, atât Rusia, cât și Iranul nu dispun de expertiza tehnică internațională, de materiale și de tehnologia de lichefiere a GNL pentru a finaliza proiectele de GNL. Statele Unite au impus o nouă rundă de sancțiuni împotriva Iranului în această lună, vizând vânzările de petrol și produse petrochimice ale țării. „Statele Unite sunt hotărâte să reducă semnificativ exporturile de energie iraniană și îi vor sancționa pe cei care facilitează comerțul cu petrol și produse petrochimice al Iranului”, a declarat Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat din această lună. Vatanka a pus, de asemenea, sub semnul întrebării modul în care Iranul ar putea găsi gazul suplimentar necesar pentru a alimenta Iran LNG.
„În ultimii 25 de ani, puține lucruri s-au schimbat. Poate că există o dorință de a exporta gaz, dar nu s-a schimbat prea mult în ceea ce privește consumul excesiv de gaz intern al Iranului pentru a elibera mai mult gaz pentru export.” Vatanaka a spus. „Gazul este atât de puternic subvenționat în Iran și se risipește atât de mult. Gospodăriile și industriile consumă cantități excesive de gaz, dar Iranul nu și-a reformat încă piața internă de gaz.” Iranul intenționează să își sporească semnificativ producția de gaze naturale până în 2030, dar progresele au fost lente.
Din cele aproape 257 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze produse în Iran în 2021, aproximativ 241 bcm au fost folosite pentru a satisface cererea internă, potrivit BP Statistical Review of World Energy. Ar fi nevoie de aproximativ 13,5 bcm/an de producție suplimentară pentru a alimenta Iranul cu GNL.
„Iranul are nevoie de voință politică pentru a deveni un exportator de GNL, ceea ce necesită efectuarea unor schimbări semnificative în ceea ce privește poziția dumneavoastră pe plan internațional, astfel încât companiile să poată veni și să lucreze cu dumneavoastră”, a declarat Vatanka. „Nu cred că Iranul este încă acolo. Regimul iranian nu a fost foarte convingător în a le arăta investitorilor că este serios în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic, deoarece, dacă regimul ar fi fost așa, discuțiile nucleare ar fi fost rezolvate și sancțiunile ar fi fost ridicate”, citează naturalgasintel.com
Țările UE analizează o modalitate legală de a opri importurile de GNL din Rusia
Țările Uniunii Europene au convenit marți să caute o opțiune legală pentru a împiedica companiile rusești să trimită gaze naturale lichefiate în UE, prin împiedicarea firmelor rusești de a rezerva capacități de infrastructură.
Miniștrii energiei din UE au sugerat că noile reglementări privind piața gazelor ar trebui să permită guvernelor să aibă posibilitatea de a împiedica temporar exportatorii de gaze din Rusia și Belarus să liciteze în avans pentru capacitatea infrastructurii necesare pentru transportul gazelor naturale lichefiate în Europa.
Propunerea face parte din poziția de negociere a acestor țări cu privire la noile norme ale UE privind piața gazelor naturale. Cu toate acestea, ea trebuie mai întâi negociată cu Parlamentul European – un proces care poate dura luni de zile.
Înlocuirea gazului natural cu GNL
UE, formată din 27 de țări, s-a angajat să renunțe la gazul rusesc ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina. Importurile europene de gaze naturale din Rusia prin conducte au scăzut de la invazie, dar importurile de GNL au crescut.
Viceministrul lituanian al energiei, Albinas Zananavičius, a declarat că propunerea ar evita o situație în care infrastructura de GNL, concepută pentru a ajuta țările să schimbe gazul rusesc cu altele alternative, ar fi de fapt folosită pentru a importa mai mult de la Moscova.
„Construiți infrastructura pentru a scăpa de furnizorul care v-a manipulat piețele [de gaze] și v-a creat mari dificultăți – și apoi acceptați același furnizor prin GNL? Este ceva în neregulă cu logica”, a declarat ministrul pentru Reuters.
O modalitate de a lovi Rusia fără sancțiuni
Dacă va fi aprobată, propunerea ar oferi statelor membre o cale de a opri importurile de GNL din Rusia fără a recurge la sancțiuni – care sunt mai greu de aprobat din punct de vedere politic, deoarece necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre ale UE.
Ungaria a declarat că nu poate susține poziția de negociere privind noua lege a UE privind piața gazelor naturale, care include, de asemenea, o serie de reguli noi pentru a integra mai multe gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a îndemnat luna aceasta companiile europene să nu semneze noi contracte de GNL cu Rusia – o solicitare făcută și de ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, către firmele din Spania.
Cu toate acestea, astfel de solicitări nu sunt obligatorii, deoarece gazul rusesc și GNL nu fac obiectul sancțiunilor UE, potrivit tvpworld.com
Adaptarea rețelei de transport a gazelor din Germania
Rețeaua de gazoducte din Germania trebuie adaptată la o nouă realitate în următorul deceniu, deoarece consumul de gaze este așteptat să scadă cu cel puțin 20% până în 2032, gazul natural lichefiat (GNL) urmând să înlocuiască livrările rusești, au declarat operatorii de transport și de rețea. În proiectul lor de plan de dezvoltare a rețelei de gaze pentru perioada 2022-2032, operatorii au spus că proiectele propuse vor necesita investiții de aproximativ 4,4 miliarde de euro, dintre care 1,9 miliarde vor fi proiecte de extindere a rețelei pentru noi instalații GNL. „Sarcina acum este de a face rețeaua de transport mai rezistentă la schimbările cu care se confruntă industria gazelor naturale, câștigând în același timp independența față de gazul rusesc și crescând diversificarea surselor de import”, a declarat asociația operatorilor FNB Gas într-un comunicat de presă. Cu toate acestea, a existat o oarecare incertitudine cu privire la acumularea capacității de import de GNL.
„În acest moment, este încă deschis cu privire la capacitățile care vor fi construite efectiv la siturile germane de GNL”, a declarat Inga Posch, directorul general al FNB Gas. În același timp, operatorii de rețea din vecinătate au indicat că sunt în măsură să pună la dispoziție capacități suplimentare la punctele de interconectare transfrontaliere. „Este logic să utilizăm aceste puncte de acces la instalațiile GNL din Europa de Vest pentru a maximiza disponibilitatea și flexibilitatea cât mai curând posibil”, a declarat Posch.
Din cauza opririi livrărilor de gaze prin conducte din Rusia, infrastructura a trebuit adaptată pentru a permite Germaniei să importe GNL direct și, într-o anumită măsură, să întoarcă fluxurile de gaze. Direcția predominantă de curgere în și prin Germania era de la nord-est la sud-vest, dar acum anumite infrastructuri trebuie adaptate. Operatorii de rețea și ONG-urile de mediu au fost în contradicție cu privire la măsura în care trebuie construită o infrastructură precum terminalele de import de GNL și conductele, pe măsură ce Europa încearcă să se depărteze de importurile rusești, notează cleanenergywire.org.
Capacitatea TANAP se va dubla în viitorul apropiat, spune ministrul turc
Capacitatea gazoductului trans anatolian de gaze naturale (TANAP) se va dubla în viitorul apropiat, a declarat Fatih Donmez, ministrul energiei și resurselor naturale din Türkiye, relatează Trend prin intermediul presei turce.
„TANAP este o infrastructură importantă care asigură transportul gazului azer către Turcia și mai departe către Europa. Capacitatea sa actuală este de 16 miliarde de metri cubi pe an, dar o vom dubla în viitorul apropiat. Atât Turcia, cât și vecinii noștri vor beneficia de această capacitate sporită”, a explicat el. Fatih Donmez a declarat că Turcia este una dintre țările care își asumă responsabilitatea de a consolida atât securitatea aprovizionării cu energie a sa, cât și a Europei.
TANAP transportă gaze din etapa a 2-a a câmpului Shah Deniz din Azerbaidjan de la frontiera georgiano-turcă până la granița de vest a orașului Turcia. Costul total al TANAP s-a dovedit a fi mai mic de 7 miliarde de dolari. Capacitatea inițială a TANAP este de 16 miliarde de metri cubi de gaz pe an, cu posibilitatea de a se extinde la 31 de miliarde de metri cubi pe an în viitor. Aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaz sunt livrați către Turcia, în timp ce restul volumului este furnizat Europei, scriu cei de la trend.az.
Acționarii TANAP sunt următorii: Coridorul sudic de gaze CJSC – 51%, SOCAR Turcia Energy – 7%, BOTAS – 30% și BP – 12%.
