Republica Moldova trece printr-o perioadă de instabilitate socială și politică, pe măsură ce amenințarea Moscovei devine din ce în ce mai puternică.
Între proteste la Chișinău, în urma cărora peste 50 de oameni au fost arestați, anunțuri false de recrutare în armată și propagandă pro-rusă și anti-ucraineană din regiunile separatiste, țara aflată la est de Prut se află în plin război hibrid. Înalți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele, Maia Sandu, au anunțat public criza cu care se confruntă Moldova și au îndemnat cetățenii la vigilență.
Analiștii politici de peste hotare privesc cu îngrijorare situația din Moldova. O analiză amănunțită a fost publicată în ziarul de afaceri german Handelsblatt. Această privire în ansamblu îi aparține politologului Stefan Meister, din partea Societății Germane pentru Afaceri Internaționale (DGAP).
Republica Moldova, amenințată de destabilizări
Formele pe care le îmbracă războiul hibrid sunt multiple, conform analizei lui Stefan Meister. El atrage atenția asupra dezinformărilor și protestelor fabricate, precum și asupra lipsurilor energetice, care pot îndemna mulți moldoveni să se întoarcă împotriva conducerii legaliste.
„Moscova caută să destabilizeze fosta republică sovietică prin restricționarea livrărilor de energie și prin orchestrarea de proteste. Situația economică a multora dintre locuitori este gravă”, a precizat politologul pentru Handelsblatt, citat de publicația românească.
Principala aprehensiune a guvernării Maiei Sandu, dar și a oficialilor din întreaga lume, nu este o invazie militară, „cât mai ales (n. r. faptul) că demonstrațiile, care sunt legate de nemulțumiri și alimentate de actori pro-ruși, vor fi folosite pentru a răsturna guvernul”. Mai mult, Meister a declarat că „Rusia ar putea trage sforile pentru o lovitură de stat cu scopul instalării unui guvern pro-rus”.
Transnistria, epicentrul pericolului?
Regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, Transnistria, este un pion important al Rusiei în acest război hibrid. În afara știrilor îndoielnice care vin de la Tiraspol, precum un presupus atentat la viața președintelui regiunii, puterea Transnistriei rezidă în energia ieftină pe care o distribuie celorlalte regiuni ale Moldovei, precum arată Stefan Meister:
„Transnistria separatistă primește în prezent gaz gratuit din Rusia și îl transformă în energie electrică ieftină pentru restul țării. Chișinăul se străduiește să nu cumpere gaze noi din Rusia pentru restul țării. Potrivit premierului Dorin Recean, țara este încă dependentă într-o anumită măsură de infrastructura energetică rusă. Moldova este deja conectată la rețeaua electrică europeană, dar electricitatea produsă din gaz rusesc este pur și simplu mai ieftină în acest moment”.
Opinia sa este susținută de faptul că opinia publică față de partidul aflat la putere, PAS. se află în scădere. Totuși, ea rămâne la o cifră semnificativ mai mare decât a altor partide, fiind preferința a 36 de procente din eșantionul chestionat. În plus, 48% dintre moldovenii intervievați vor ca Republica Moldova să devină membră UE, în vreme ce 34% își doresc o apropiere de Rusia. În același timp, 80 de procente dintre persoanele chestionate de Partidul Liberal-Democrat din Germania sunt de părere că statul moldovean nu a gestionat corespunzător criza energetică din țară.
Poziția ministrului Nicu Popescu
Nicu Popescu, Ministrul Afacerilor Externe din Republica Moldova, a afirmat că „singura modalitate de a reunifica țara și de a obține o retragere a trupelor rusești staționate ilegal în regiune este prin diplomație și negocieri pașnice”. Tot în cadrul dialogului său cu Handelsblatt, oficialul a precizat următoarele: „Aderarea la UE reprezintă prioritatea absolută a țării, iar în cadrul acestui proces nutrim speranța ajungerii la o rezolvare pașnică a conflictului. (…) Este însă dificil de spus când se vor întâmpla lucrurile”, citează dw.com.
