Protestele de sâmbătă de la Stockholm împotriva Turciei și a candidaturii Suediei de a adera la NATO, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, au sporit brusc tensiunile cu Turcia într-un moment în care țara nordică are nevoie de sprijinul Ankarei pentru a intra în alianța militară.
„Condamnăm în termenii cei mai fermi posibil atacul josnic asupra cărții noastre sfinte … Permiterea acestui act anti-islamic, care îi vizează pe musulmani și ne insultă valorile noastre sacre, sub pretextul libertății de exprimare este complet inacceptabilă”, a declarat Ministerul turc de Externe. Declarația sa a fost emisă după ce un politician anti-imigranți din extrema dreaptă a ars un exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a îndemnat Suedia să ia măsurile necesare împotriva făptașilor și a invitat toate țările să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei.
Un protest separat a avut loc în oraș în sprijinul kurzilor și împotriva ofertei Suediei de aderare la NATO. Un grup de manifestanți pro-turci a organizat, de asemenea, un miting în fața ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizații din partea poliției. Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că provocările islamofobe sunt îngrozitoare.
„Suedia are o libertate de exprimare de mare amploare, dar aceasta nu implică faptul că guvernul suedez, sau eu însumi, susținem opiniile exprimate”, a declarat Billstrom pe Twitter.
Cerere de aderare
Arderea Coranului a fost efectuată de Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreapta Hard Line. Paludan, care are și cetățenie suedeză, a organizat în trecut o serie de demonstrații în care a ars Coranul, scrie Reuters.
Paludan nu a putut fi contactat imediat prin e-mail pentru un comentariu. În permisul pe care l-a obținut de la poliție, se spune că protestul său a fost organizat împotriva islamului și a ceea ce a numit încercarea președintelui turc Tayyip Erdogan de a influența libertatea de exprimare în Suedia.
Mai multe țări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania și Kuweit, au denunțat incendierea Coranului. „Arabia Saudită face apel la răspândirea valorilor dialogului, toleranței și coexistenței și respinge ura și extremismul”, a declarat Ministerul saudit de Externe într-un comunicat.
Suedia și Finlanda au depus anul trecut o cerere de aderare la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, dar toate cele 30 de state membre trebuie să aprobe candidaturile lor. Turcia a declarat că Suedia, în special, trebuie mai întâi să adopte o poziție mai clară împotriva a ceea ce consideră a fi teroriști, în principal militanți kurzi și un grup pe care îl acuză de tentativa de lovitură de stat din 2016.
La demonstrația de protest față de candidatura Suediei la NATO și de susținere a kurzilor, vorbitorii au stat în fața unui banner roșu mare pe care scria „Suntem cu toții PKK”, referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care este în afara legii în Turcia, Suedia și Statele Unite, printre alte țări, și s-au adresat câtorva sute de susținători prokurzi și de stânga.
„Vom continua să ne opunem cererii suedeze de aderare la NATO„, a declarat pentru Reuters Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianței împotriva NATO și unul dintre organizatorii demonstrației.
Poliția a declarat că situația a fost calmă la toate cele trei demonstrații.
La Istanbul, persoane dintr-un grup de aproximativ 200 de protestatari au dat foc unui steag suedez în fața consulatului suedez, ca răspuns la arderea Coranului.
Vizita ministrului suedez a fost anulată
Anterior, sâmbătă, Turcia a declarat că, din cauza lipsei de măsuri de restricționare a protestelor, a anulat o vizită planificată la Ankara a ministrului suedez al apărării.
Jonson a declarat separat că el și Akar s-au întâlnit vineri în timpul unei reuniuni a aliaților occidentali în Germania și au decis să amâne întâlnirea planificată.
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că a discutat cu Erdogan despre lipsa unor măsuri de restricționare a protestelor din Suedia împotriva Turciei și că i-a transmis lui Jonson reacția Ankarei în marja unei reuniuni a Grupului de contact pentru apărare din Ucraina.
„Este inacceptabil să nu faci o mișcare sau să nu reacționezi la aceste (proteste). Trebuia să se facă lucrurile necesare, trebuiau luate măsuri”, a declarat Akar, potrivit unui comunicat al Ministerului turc al Apărării.
Ministerul de Externe al Turciei l-a convocat deja vineri pe ambasadorul Suediei din cauza protestelor planificate.
Finlanda și Suedia au semnat un acord tripartit cu Turcia în 2022, menit să depășească obiecțiile Ankarei față de aderarea lor la NATO. Suedia spune că și-a îndeplinit partea sa din memorandum, dar Turcia cere mai mult, inclusiv extrădarea a 130 de persoane pe care le consideră teroriști.
