Recep Erdoğan a condiționat recent acceptarea candidaturii NATO a Suediei și Finlandei de extrădarea opozanților săi politici din țările nordice. Condiția impusă de președintele turc a stârnit reacții puternice la Stockholm, premierul Ulf Kristersson declarând că Ankara cere lucruri pe care Suedia nu poate și nu vrea să le accepte.
Jimmie Åkesson, liderul partidului de extremă-dreapta din Suedia, formațiunea cu cea mai mare majoritate parlamentară, l-a numit recent pe președintele turc Recep Erdogan „dictator islamic”. Declarația survine în contextul în care negocierile cu Ankara privind aderarea Suediei la NATO se află în impas.
Jimmie Åkesson și partidul său, Democrații Suedezi (SD), nu se află la guvernare, dar reprezintă principala forță din spatele premierului conservator Ulf Kristersson în parlament. Åkesson a lansate un apel public către guvernul suedez, cerâdnu-i să nu se cedeze în fața condițiilor puse de președintele turc în privința acceptării aderării Suediei la NATO.
Suedezii nu sunt dispuși să accepte condițiile lui Recep Erdogan
„Nu putem merge prea departe. Pentru că, înainte de toate, este vorba de un sistem nedemocratic și de un dictator cu care trebuie să ne confruntăm”, a declarat Jimmie Åkesson într-un interviu acordat cotidianului Dagens Nyheter. „Sunt liderul partidului anti-islamist SD (Democrații Suedezi – n.r.) și am opinii puternice despre un dictator islamist ca Erdogan. Este ales de către popor, da. Dar la fel este și Putin”, a declarat liderul partidului suedez de extremă dreapta.
Declarațiile lui Åkesson vin într-un moment în care negocierile suedezo-turce privind aderarea Suediei la NATO par să se afle într-un impas. La începutul lunii ianuarie, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că Ankara cere lucruri pe care Stockholmul nu le poate și nu vrea să le ofere.
Turcia blochează aderarea la NATO a țărilor nordice
Turcia „nu este în măsură” să ratifice aderarea Suediei la NATO în forma actuală, a declarat sâmbătă Ibrahim Kalin, un consilier apropiat al președintelui Recep Erdogan, după un nou incident diplomatic.
Săptămâna trecută, un grup prokurd a declanșat o acțiune de proste și atârnat un manechin al lui Erdogan în fața primăriei din Stockholm, denunțându-l ca fiind un „dictator”. Atât guvernul turc, cât și cel suedez au condamnat ferm manifestația, ceea ce a declanșat o dezbatere în Suedia cu privire la necesitatea de a nu sacrifica libertatea de exprimare și de demonstrație.
Turcia blochează încă din luna mai a anului trecut intrarea Suediei în NATO, alături de Finlanda, acuzând-o că găzduiește membri ai PKK și ai organizațiilor aliate, pe care îi consideră teroriști. În pofida unui memorandum de înțelegere semnat la sfârșitul lunii iunie, Ankara consideră că cererile sale rămân neîndeplinite, în special în ceea ce privește extrădarea cetățenilor turci pe care Turcia dorește să îi urmărească penal pentru „terorism”. Guvernul suedez subliniază că sistemul judiciar suedez are ultimul cuvânt în aceste cazuri și că instanțele sunt independente, conform informațiilor furnizate de Le Figaro.
