Anul 2024 este un unul important pentru Uniunea Europeană. Se sărbătoresc 25 de ani de existență a monedei euro. Dar, în ciuda acestui fapt, aderarea României la zona euro este ceva incert. Chiar și așa, în contradicție cu dinamica din țara noastră este ceea ce se întâmplă în Bulgaria. Vecina noastră din Sud își păstrează obiectivul de a introduce moneda euro de la 1 ianuarie 2025.
Pentru a putea fi realizată trecerea la moneda euro, țările trebuie să îndeplinească anumite criterii de convergență. Aceste criterii sunt specificate în cadrul Tratatului de la Maastricht. Dar, se pare că România nu îndeplinește aproape niciun criteriu pentru a adera la zona euro.
Aderarea la zona euro
Bulgaria a pus în practică un calendar și obiective clare pentru aderarea la zona euro. Dar, pentru România nu există un termen asumat sau o foaie de parcurs atașată. În ciuda faptului că oficialii români spun că introducerea monedei euro este un obiectiv prioritar.
O agenție de presă bulgară a publicat un articol în care se prezintă ultimele pregătiri ale Bulgariei pentru aderarea la zona euro. Țara se află pe ultima sută de metri pentru atingerea obiectivului. Mai are cinci luni la dispoziție pentru a îndeplini criteriile de aderare la euro.
„Criteriile principale implică scăderea ratei inflației și adoptarea legii BNB (Banca Centrală a Bulgariei) pentru alinierea la standarde europene. În decembrie, rata medie a inflației în zona euro era sub 3%, în timp ce Bulgaria a raportat 5%. Țara trebuie să-și alinieze inflația cu cele trei națiuni cu cei mai mici indicatori” au scris jurnaliștii de la agenția de presă bulgară Novinite.
Planurile Guvernului român
Potrivit planului de guvernare al Cabinetului condus de Marcel Ciolacu, nu există un termen asumat pentru introducerea monedei euro. Deși planul prevede adaptarea monedei euro ca un proiect strategic important al țării.
„Este necesar ca documentele strategice fundamentate și agreate în anul 2019 de către toate instituțiile implicate (Planul național de adoptare a monedei euro și Raportul de fundamentare a acestui plan) să fie updatate conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităților economice și sociale post pandemice”, se arată în programul de guvernare.
Cerințele de convergență
Această foaie de parcurs nu a fost încă publicată, iar România se ține încă departe de cerințele de convergență. De fapt, am îndeplinit aceste cerințe doar de două ori, în 2015 și 2016. Ulterior, testele nu au ieșit pozitive pentru țara noastră. Conform Tratatului de la Maastricht, ne descurcăm bine în ceea ce privește menținerea stabilității monedei naționale. Dar și la nivelul datoriei publice, care se află sub 60% din PIB. Dar acest lucru este în discuție.
Deoarece România se împrumută mai repede decât înainte pentru a plăti datoria. Dar și pentru a scădea deficitul bugetar. În aceste condiții, Comisia Europeană a inițiat împotriva României mecanismul de procedură de deficit excesiv. Care face parte din cadrul „Pactului de stabilitate și creștere”. Însă, din cauza epidemiei COVID-19, acesta a fost suspendat temporar.
Totuși, la momentul acesta, adoptarea monedei unice ar reprezenta o greșeală pentru statul român. Deoarece România se află departe de criteriile necesare pentru renunțarea la leul românesc, conform Jurnalul .
