China a înfășurat mantia neutralității în jurul său, spunând că dorește discuții de pace care să ducă la un acord politic în Ucraina.
Mao Ning, un purtător de cuvânt chinez, a declarat: „Poziția Chinei cu privire la criza din Ucraina este consecventă și clară. Am menținut comunicarea cu toate părțile implicate, inclusiv cu Ucraina”.
Este China credibilă?
Acest lucru este adevărat, dar este doar o parte a adevărului. Comunicarea Chinei cu Rusia este la cel mai înalt nivel, în ultimele 12 luni având loc multiple contacte între președintele chinez Xi Jinping și omologul său rus, Vladimir Putin. În schimb, Xi nu a vorbit nici măcar o dată cu Volodimir Zelenski, liderul ucrainean.
Așa-zisa neutralitate a Chinei este lipsită de credibilitate. Purtătorul de cuvânt Mao are dreptate. Poziția Chinei este clară; dar nu este una de neutralitate, ci este clar pro-Rusia.
Cât de mult a făcut China pentru Rusia poate fi demonstrat în dolari și cenți. Comerțul dintre China și Rusia a crescut cu 34,3% în 2022, ajungând la un nivel record de 190 de miliarde de dolari, deoarece China a absorbit exporturile de energie rusească boicotate de alte națiuni.
Prietenia bizară dintre Xi Jinping și Vladimir Putin
Experții au speculat că, în ochii lui Xi, Putin este acum partenerul junior în prietenia lor „fără limite”. Dar este probabil ca aceasta să fie o judecată greșită.
Chiar și în epoca Hu Jintao, Vladimir Putin era în mod clar partenerul junior în ceea ce privește relația economică. În 2014, la un an după ce Xi a devenit președinte, schimburile comerciale ale Rusiei cu China au fost mai mici decât cele ale Malaeziei.
Relația personală dintre Xi și Putin nu reflectă relația lor economică. Xi îl vede pe Putin ca pe un individ rar, cineva cu care poate relaționa.
Dennis Wilder, un fost analist veteran al CIA, care acum este cercetător la Universitatea Georgetown, a participat la o discuție pe 28 februarie despre relația Xi-Putin.
„Când vorbim despre atitudinea Chinei față de Rusia, vorbim ca și cum ar fi o decizie foarte pragmatică și dură din partea Chinei de a se încadra în subiectul Ucrainei, de a încerca să aibă o semineutralitate în privința Ucrainei, sprijinindu-i în același timp într-o oarecare măsură pe ruși”, a spus Wilder. „Cred că toate acestea sunt adevărate – dar cred că ceea ce lipsește este dimensiunea personală a lui Xi Jinping și relația sa cu Vladimir Putin”.
Wilder a adăugat: „El are într-adevăr o legătură personală cu Putin – se vede pe sine și pe Putin. Cu alte cuvinte, amândoi se află sub o presiune extremă din partea Statelor Unite și a Occidentului. „Așa că eu cred că acești doi lideri sunt legați într-un mod pe care noi nu l-am înțeles.”
Performanțele armatei rusești, criticate dur de chinezi
Dacă Xi îl vede pe Putin ca pe un suflet înrudit, ce părere are Armata Populară de Eliberare despre militarii ruși?
Un indiciu este oferit într-un articol din jurnalul oficial al APL, PLA Daily. Potrivit The Diplomat, un articol din 12 ianuarie despre reformele militare rusești propuse „dezvăluie un grad rar de critică a performanței militare rusești în Ucraina”.
Articolul din PLA Daily caracterizează slăbiciunea principală a armatei ruse ca fiind „deficiențele grupurilor tactice rusești la nivel de batalion”, cum ar fi „lipsa capacității acestora de a se autosusține în luptă”. Ca urmare, rușii propun „transformarea din nou de la un sistem de brigadă la un sistem de divizie”.
Analiza a concluzionat fără menajamente că armata rusă, în special forțele sale terestre, sunt prea slabe și capacitățile lor sunt prea limitate pentru a-și atinge obiectivele.
De asemenea, a criticat forțele aeriene rusești pentru că au efectuat „prea puține ieșiri” și a afirmat că „eficacitatea loviturilor de precizie a fost inadecvată, iar coordonarea cu armata a fost limitată”.
Deși este interesant să vedem comentariile și analizele chinezești cu privire la cât de prost a condus Rusia războiul din Ucraina, este fascinant să speculăm modul în care opiniile Chinei cu privire la războiul din Ucraina ar putea afecta modul în care Beijingul ar efectua un atac asupra Taiwanului, dacă acesta se va materializa în cele din urmă.
În timp ce toată lumea vorbește despre războiul din Ucraina, puțini discută despre declarația Rusia-China emisă în timpul unei întâlniri bilaterale la nivel înalt la Beijing între Xi și Putin pe 4 februarie, la începutul Jocurilor Olimpice de iarnă.
Potrivit profesorului Ho-fung Hung de la Universitatea Johns Hopkins, toată lumea ar trebui să recitească acea declarație, care, potrivit acestuia, a prezentat o „viziune sistematică a unei noi ordini mondiale cu care atât Rusia, cât și China sunt de acord”.
În această declarație, a spus profesorul Hung, Rusia și China indică faptul că ar trebui să aibă propriile sfere de influență, Rusia revendicând „fostul spațiu sovietic, inclusiv fostele state sovietice și Europa de Est”, iar China căutând să domine Marea Chinei de Sud, Taiwanul și „regiunea Asia-Pacific”. În mod semnificativ, revendicarea rusă, pe care China a susținut-o, ar include Ucraina, care a fost parte integrantă a Uniunii Sovietice.
În această declarație, a spus profesorul, China și Rusia își susțin reciproc pozițiile. „Așadar, este o manifestare foarte clară a intereselor lor strategice comune”, a adăugat el, potrivit Japan Times.
