Președintele Chinei a transmis faptul că statul chinez trebuie să își îmbunătățească utilizarea resurselor de apărare, precum tehnologia, lanțul de aprovizionare și rezervele naționale. Aceste acțiuni au ca scop întărirea armatei pentru a avea un rezultat pozitiv în ceea ce privește potențialele războaie.
Xi Jinping este comandantul-șef al forțelor armate ale Chinei și urmează să fie reales oficial în funcția de președinte la sfârșitul acestei săptămâni.
Se consolidează poziția armatei
Consolidarea și îmbunătățirea „capacităților strategice integrate” este o nouă cerință stabilită de Partidul Comunist aflat la putere, a declarat Xi reprezentanților Armatei Populare de Eliberare și ai poliției militare în timpul sesiunii anuale a parlamentului, conform televiziunii de stat.
Purtând un costum chinezesc în culoarea verde-army, el a reamintit armatei că aceasta trebuie să fie condusă de partid. Xi a obținut anul trecut un al treilea mandat fără precedent la șefia partidului.
„China trebuie să folosească mai bine știința, tehnologia și industria de apărare pentru a-și întări armata și a câștiga războaie”, a declarat Xi.
El a cerut laboratoarelor naționale să își accelereze cercetările în domeniul tehnologiei de apărare, astfel încât China să nu fie nevoită să se bazeze pe țări străine.
De asemenea, acesta a declarat că lanțurile de aprovizionare din industrie trebuie să fie mai rezistente și a solicitat mai multe construcții de infrastructură și crearea de rezerve naționale în scopuri de apărare.
Xi nu a specificat care sunt „riscurile strategice” , pe care armata trebuie să le abordeze, conform Reuters.
Conflictul cu Taiwan continuă
China adoptă o poziție din ce în ce mai asertivă față de Statele Unite ale Americii și alte țări. De asemenea, nu s-a renunțat niciodată la recucerirea Taiwanului prin utilizarea forței. Tensiunile din zona respectivă au atins deja cote alarmante și este din ce în ce mai greu de gestionat situația având în vedere faptul că Vladimir Putin deja a atacat Ucraina. Taiwanul a respins pretențiile de suveranitate ale Beijingului asupra sa.
China a declarat miercuri că este „serios îngrijorată” de planurile de „tranzit” ale președintelui taiwanez, Tsai Ing-wen. Oficialii chinezi au cerut Washingtonului clarificări, în contextul în care s-a raportat că aceasta se va întâlni cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy, în Statele Unite.
McCarthy intenționează să se întâlnească cu Tsai în Statele Unite în următoarele săptămâni, au declarat luni două surse.
Președinții taiwanezi, inclusiv Tsai, au un istoric de călătorii prin SUA în drum spre alte țări, de obicei pentru o zi sau două, deși guvernul american a evitat în general să se întâlnească cu înalți oficiali taiwanezi la Washington.
Biroul prezidențial taiwanez, într-o scurtă declarație în care a răspuns la ceea ce a spus că sunt întrebări ale presei cu privire la vizitele lui Tsai în străinătate, a declarat că „acordurile de tranzit” sunt în vigoare de mulți ani, deși nu a menționat direct Statele Unite.
„În prezent, diverse departamente comunică și se pregătesc pentru planurile relevante, iar planificarea itinerariului aferent va fi explicată în timp util după ce planul va fi finalizat”, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, fără a da mai multe detalii.
Relațiile taiwanezo- americane amenințate de China
China se opune cu fermitate oricărei forme de schimburi oficiale între Statele Unite și Taiwan, a spus ea, adăugând: „Nimeni nu ar trebui să subestimeze hotărârea puternică a guvernului și poporului chinez de a proteja suveranitatea națională și integritatea teritorială”.
„Adevărata amenințare la adresa păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan este reprezentată de forțele separatiste de independență a Taiwanului”, a declarat Mao. China a respins apelurile la discuții din partea lui Tsai de când aceasta a preluat funcția în 2016, considerând că este o separatistă.
Statul chinez nu a exclus niciodată folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Guvernul taiwanez spune că Republica Populară Chineză nu a condus niciodată insula și, prin urmare, nu are dreptul să o revendice, și că doar cei 23 de milioane de locuitori ai săi pot decide viitorul lor.
Taiwanul este o sursă constantă de fricțiune între Beijing și Washington. Ministrul chinez de externe a declarat marți că Taiwanul este „prima linie roșie” care nu trebuie depășită în relațiile sino-americane.
China a organizat exerciții militare în jurul Taiwanului în august, după o vizită la Taipei a președintei de atunci a Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi.
Statele Unite nu au relații diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar sunt obligate prin lege să ofere insulei mijloacele de a se apăra.
