După cum era de așteptat, recentul atentat terorist de la Moscova continuă să rămână în atenția presei internaționale. Dar, pe această temă, părerile sunt împărțite.
Cotidianul american The New York Times, subliniază că “ucrainenii au respins vehement poziția Kremlinului. Acele declarații lăsau să se înțeleagă că țara lor ar fi fost cea care s-ar fi aflat în spatele atacului terorist”. Dacă răsfoim însă ziarul moscovit Pravda, protestul ucrainenilor ar putea fi îndreptățit.
Potrivit celor de la Pravda, “versiunile conform cărora Statul Islamic ar fi fost implicat în atacul terorist de la sala Crocus, nu prea stau în picioare”. O altă publicație moscovită, Izvestia, precizează că, ieri (25 martie), “autoritățile au reținut patru suspecți”.
Teroriști tadjici
Și tot în Izvestia, binecunoscuta purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a subliniat că “orice justificare în sprijinul Kievului, venită din partea Washingtonului, ar trebui să fie considerată drept o probă”. Ziarul moscovit Kommersant oferă și date despre cei patru suspecți: “toți patru sunt originari din Tadjikistan și au vârste cuprinse între 19 și 32 de ani”.
Referindu-se la presupușii autori ai recentului atentat de la Moscova, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că “aceeași facțiune a Statului Islamic, care, recent, a revendicat atacul terorist din capitala Rusiei, a avut asemenea tentative și pe teritoriul francez”. “Am propus seriviciilor ruse, ca de altfel și partenerilor noștri din regiune, o întărire a cooperării”, ar fi subliniat președintele.
Tensiuni în legătură cu conflicul din Gaza
Nu departe de Europa, mai exact, în Orientul Mijlociu, conflictul israeliano-palestinian creează, în afara unei crize umanitare, și o serie de tensiuni la nivel politic. Ieri (25 martie), “Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care cere ca, în luna de Ramadan, în Fâșia Gaza să se declare încetarea focului. Statele Unite s-au abținut”, notează cotidianul american The Washington Post. Un gest care, potrivit ziarului israelian Ha’aretz, „l-a înfuriat pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu”. Acesta a contramandat vizita pe care o delegație oficială israeliană urma să o facă la Washington”.
Citat de același ziar, „purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a răspuns ”nu”. Este răspunsul întrebarea dacă premierul Netanyahu ar avea dreptate să creadă că rezoluția ONU ar da speranțe grupării Hamas.
Potrivit publicației The Times of Israel, „Ierusalimul crede că votul de la ONU ar slăbi din forța războiului. Dar ar și prejudicia eforturile vizând eliberarea tuturor ostaticilor”.
În sfârșit, în vecinătatea României, Bulgaria pare să intre într-o criză politică. Ministrul de externe, Maria Gabriel, nu va deveni și premier al țării sale. Anunțul a fost făcut ieri (luni, 25 martie). Vestea a ajuns chiar și în Canada. Publicația Toronto Star titrează: „Premierul-desemnat al Bulgariei se retrage”.
Din Bulgaria, publicația Sega o citează pe Maria Gabriel. Ea ar fi explicat: „Refuzul și reticența față de un cabinet Gabriel-Denkov fac ca procedura constituțională să nu se poată încheia cu succes”.
Sofia Globe, precizează că „președintele parlamentului a convocat o ședință pentru ziua de azi (26 martie)”.
