Infofinanciar > Lumea la zi > Revista presei internaționale, 6 mai. Proteste, vizite oficiale și negocieri de pace
Lumea la zi

Revista presei internaționale, 6 mai. Proteste, vizite oficiale și negocieri de pace

revista presei internaționale, sursa foto arhiva companiei
sursa foto arhiva

Revista presei internaționale prezintă cele mai importante evenimente desfășurate la nivel mondial, care au un impact important. Israelul a declarat că a început să ordone evacuarea a 100.000 de persoane din Rafah, un oraș din sudul Fâșiei Gaza, către o zonă umanitară din apropiere. Oficialii israelieni au declarat că operațiunea planificată este de „amploare limitată”. Aceștia nu au confirmat dacă este vorba de începutul unei invazii în Rafah.

Anterior, Hamas a lansat rachete asupra trupelor israeliene în apropierea graniței dintre Gaza și Israel. Atacul a ucis trei soldați și a rănit alți câțiva, a declarat Israelul. Între timp, negociatorii Hamas au părăsit Cairo după o a doua zi de negocieri de pace cu Israelul. Pare puțin probabil ca medierea, intermediată de Egipt și Qatar, să ducă la o încetare permanentă a focului în schimbul returnării ostaticilor israelieni.

Revista presei internaționale

Oficialii israelieni au percheziționat biroul Al Jazeera. După ce cabinetul a votat suspendarea operațiunilor agenției de știri în țară. În aprilie, parlamentul israelian a adoptat o lege care permite închiderea temporară a posturilor de televiziune străine. A căror acoperire se consideră că amenință securitatea națională. Al Jazeera, care are sediul în Qatar, a criticat în mod constant acțiunile Israelului în Gaza. Rețeaua a descris raidul ca fiind o „acțiune criminală”.

Xi Jinping, vizită în Franța

Xi Jinping a sosit în Franța și a declarat că legăturile dintre China și această țară sunt „un model pentru comunitatea internațională de coexistență pașnică și cooperare reciproc avantajoasă”. Președintele Chinei s-a întâlnit duminică cu Gabriel Attal, prim-ministrul Franței. Luni, Xi se va întâlni cu Emmanuel Macron, președintele Franței, și cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Penalități de 66 de milioane de dolari

Qantas, cea mai mare companie aeriană din Australia, a fost de acord să plătească o penalitate de 66 de milioane de dolari. Pentru a soluționa un proces în urma unor acuzații potrivit cărora a vândut mii de bilete pentru zboruri care erau deja anulate. De asemenea, firma va plăti până la 13,2 milioane de dolari pentru a compensa clienții afectați. Săptămâna trecută, Qantas a declarat că investighează o încălcare a confidențialității în aplicația sa pentru telefoane mobile.

Proteste împotriva lui Viktor Orban

Revista presei internaționale ne arată că aproximativ 10.000 de maghiari au protestat împotriva lui Viktor Orban, premierul naționalist. La un miting care a fost organizat de Peter Magyar, un politician din opoziție. Demonstrația a avut loc în Debrecen, un oraș din estul țării. Care a fost în mod tradițional un bastion al Fidesz, partidul de guvernământ. Alegerile europarlamentare și alegerile locale din Ungaria sunt programate pentru luna iunie.

Dezastre naturale

Peste 200 de persoane au murit și cel puțin 200.000 au fost strămutate în urma inundațiilor din Kenya, potrivit oficialilor. Săptămâni de ploi torențiale se așteaptă să se agraveze în luna mai. Între timp, în cealaltă parte a globului, inundațiile au necesitat salvarea sau evacuarea a sute de persoane în Texas. De asemenea, au făcut cel puțin 55 de morți (și aproximativ 25.000 de persoane strămutate) în sudul Braziliei.

Jurământ de loialitate

Nord-coreenii au fost rugați să depună jurăminte de loialitate față de liderul lor Kim Jong Un, potrivit unui institut de cercetare sud-coreean. Se crede că ceremonia a avut loc pe 8 ianuarie. Pentru a sărbători împlinirea a 40 de ani de către dictator. De asemenea, este considerată un alt exemplu de afirmare a puterii acestuia. Luna trecută, țara a încetat să mai marcheze „Ziua Soarelui”, aniversarea nașterii liderului său fondator, Kim Il Sung.

Întâlnirea lui Xi Jinping cu Emmanuel Macron

Președintele chinez își începe luni vizita oficială de stat în Franța. Înainte de a se îndrepta spre Serbia și Ungaria pentru discuții. La Paris, Xi Jinping se va întâlni cu omologul său, Emmanuel Macron. Pentru discuții și un dineu de stat, inclusiv o întâlnire în trei cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Aceasta este o încercare de a-i arăta liderului chinez o față europeană unită. Președintele francez îl va duce apoi pe Xi într-o vizită simbolică în Pirinei. Unde Macron și-a petrecut vacanțele din copilărie.

Macron speră să își convingă oaspetele să contribuie la reducerea agresiunii rusești în Ucraina. De asemenea, el va avea un mesaj dur cu privire la subvenții și comerț. Precum și la necesitatea de a proteja securitatea strategică a Europei și a producătorilor. Producătorii auto francezi vor să fie mai bine apărați împotriva unui aflux de vehicule electrice chinezești. Lucru la care germanii se opun. Temându-se că le va afecta propria performanță pe piața chineză. Unitatea europeană rămâne mai mult o ambiție decât o realitate.

Boeing Starliner va decola

Revista presei internaționale ne arată că, luni seara, cea mai nouă navă spațială americană va decola deasupra Floridei. Fiind lansată de o rachetă Atlas V. Dacă totul decurge conform planului, echipajul de doi membri al capsulei, Butch Willmore și Suni Williams, va ajunge la Stația Spațială Internațională aproximativ 38 de ore mai târziu. O călătorie scurtă pentru astronauți, dar o călătorie lungă și problematică pentru Boeing.

În urmă cu zece ani, NASA a acordat Boeing un contract de 4,2 miliarde de dolari. Pentru a dezvolta CST-100 Starliner ca mijloc de transport al astronauților către și de la ISS. Ceasurile care nu se comportă bine, supapele corodate și materialele inflamabile inacceptabile au întârziat cu mulți ani proiectul. SpaceX, căreia i s-a atribuit un contract similar în același timp, a început să opereze cu Crew Dragon în 2020. De atunci, rachetele sale au fost taxiurile NASA către ISS și au fost folosite și pentru misiuni private. Dar Starliner ar trebui să ofere Americii o a doua modalitate independentă de a duce oameni pe orbită și de a coborî de pe orbită, ceea ce nu a mai existat până acum, conform The Economist .