Info

Replică acidă a lui Adrian Năstase pentru jurnalista Anca Alexandrescu! Fostul premier îi dă peste nas cu realizările din timpul guvernării sale

fanatik.ro; Adrian Năstase
FOTO: fanatik.ro

Fostul premier al României, Adrian Năstase a fost ținta atacurilor acide lansate de jurnalista de la Realitatea TV, Anca Alexandrescu. Deși cei doi au avut o relație profesională, se pare că detaliile din cazul privatizării Petrom au dus la ruperea legăturii dintre cei doi. Fostul premier a fost deranjat de formulele utilizate de jurnalistă.

„Mars, mă”, „Băi Năstase”, „Să-ți fie rusine”, „Băi nesimtitule”  „Năstase șapte case”, „La pușcărie”, au fost invectivele pe care le-a utilizat jurnalista de la Realitatea TV pentru a-l descrie pe fostul premier al României. Referitor la condițiile de privatizare a companiei de stat Petrom din 2004, Adrian Năstase a punctat faptul că „ În legătură cu contractul de privatizare a Petrom, cred că este bine că el este discutat public. Cred însă că ar fi util să fie căutați cei care l-au negociat pentru a explica unele clauze. Eu cred, în continuare, că, din punct de vedere politic, el a fost util pentru România. În plus, există posibilitatea ca anumite prevederi ale sale să fie corectate în timp (redevente, etc)”, a precizat Adrian Năstase pe blogul personal.

De ce nu merge Adrian Năstase la emisiunile jurnalistei Ancăi Alexandrescu

Reamintim faptul că una din temele pe care le-a promovat Alexandrescu în cadrul emisiunii de la Realitatea a fost datoria Petrom pe care Guvernul aflat la vremea respectivă sub conducerea lui Năstase a eliminat printr-o Ordonanță de Urgență.

Năstase a precizat pe blogul său motivele pentru care acesta nu participă la emisiunile jurnalistei „ Diverși prieteni m-au întrebat de ce nu merg la emisiunile de la Realitatea pentru a comenta acest subiect. Răspunsul e simplu – nu accept să merg la o emisiune în care moderatorul mi s-a adresat (în lipsă) cu formule de genul „Mars, mă”, „Băi Năstase”, „Să-ți fie rușine”, „Băi nesimtitule” sau, la o altă emisiune, „Năstase – șapte case”, „La pușcărie”. Nu-mi propun să cobor la un astfel de limbaj. Am încercat, odată, cu Banciu, si mi-a fost de ajuns. În esență, este vorba de lipsă de respect. Dincolo de vârstă și de perioada petrecută împreună (n.r. Anca Alexandrescu a fost consilierul de comunicare al premierului Năstase). Așa încât refuzul meu de a participa la emisiuni la Realitatea este bazat pe aceste motive.

Asta nu înseamnă că nu încerc să aduc public elementele pe care le cunosc în dezbaterea unor subiecte controversate, fie pe blogul meu, fie la diverse alte televiziuni ( în ultimile săptămâni, la Marius Tucă, Robert Turcescu, Andreea Sava, Andrei Stoian etc)”, a subliniat Năstase.

Alocuțiunea fostului premier continuă cu principalele realizări pe care le-a avut Guvernul în timp ce Adrian Năstase a ocupat funcția de premier. Aflăm astfel că în perioada 2000-2004 Parlamentul României a avut cea mai substanțială activitate legislativă din perioada postdecembristă, au fost promulgate peste 2600 de acte normative, urmând ca un an mai târziu să fie înființat Parchetul Național Anticorupție (PNA actualul DNA)  o condiție impusă de Uniunea Europeană.

Reformele guvernului Adrian Năstase

”În perioada 2000-2004 Parlamentul a desfásurat cea mai substantialã activitate legislativà din perioada postdecembristã. Au fost promulgate peste 2.600 de legi, cu mult peste ceea ce s-a promulgat în cele trei legislaturi anterioare, respectiv 1.799 de legi.” a precizat fostul premier.

„Pachetul legislativ anticorupție, publicat în aprilie 2003, în Monitorul Oficial, partea I, 278, 279. Pachetul legislativ conținea 17 legi. Cele mai importante stabileau incompatibilitati intre functiile de demnitate publica si afaceri si obligau demnitarii sa-si faca publice averile. Demnitarii puși în situația de a alege aveau la dispoziție 30 de zile sa opteze între politică și afaceri. Legea conflictului de interese. Înființarea PNA, „de importanță maximă” pentru aderarea la UE și ‘mai ales la NATO”.

De asemenea, Adrian Năstase a mai puncta faptul că rata șomajului în timpul guvernării sale s-a redus drastic „Numărul șomerilor s-a redus aproape la jumătate față de anul 2000, rata șomajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata sărăciei a scăzut de la 36% în 2000 la 23% în 2004 – iar a sărăciei severe de la 13,8% la 7,9%”.

Totodată, fostul președinte PSD a făcut referire și la cuantumul pensiilor și a salariilor medii, despre care a precizat că „ Salariul minim net lunar era în anul 2000 de 28 dolari SUA; în 2004 a fost de 69 dolari. Salariul mediu net lunar era în anul 2000 de 95 dolari SUA; în 2004, el a fost de 174 dolari.

”Pensia medie de asigurari sociale de stat era în anul 2000 de 42 dolari SUA; în 2004 a fost de 74,8 dolari. Pensia medie a agricultorilor era în anul 2000 de 8,7 dolari SUA; în 2004, a fost de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forța de munca a scäzut de la 60% în anul 2000, la 49,5% în 2004. Producția agricolã în 2004 a fost cu 32% mai mare decât în 2000.” a subliniat Adrian Năstase.

Programul cornul și laptele opera lui Adrian Năstase

”Mediul economic privat s-a dezvoltat foarte mult si, poate cel mai important, guvernul a reusit sa ofere garantii de predictibilitate fiscala. Astfel, au fost elaborate si adoptate Codul fiscal si Codul de procedura fiscalà in 2003. Codul fiscal anterior al României fusese adoptat în 1941”, a mai declarat fostul premier.

În același registru Adrian Năstase a punctat faptul că la începutul anilor 200 moneda națională a câștigat teren în fața celor internaționale, o situație nemaiîntâlnită din 1989. ”Niciodatã, dupà 1989, până la guvernarea 2000-2004 nu a ajuns moneda nationalã sã se aprecieze în raport cu monedele internaționale. Au fost realizati primii 100 de km de autostradă de după 1989 (in 2004). A fost lansat proiectul de locuințe ANL.” a mai precizat fostul ministru de Externe Adrian Năstase.

Totodată, fostul politician a amintit faptul că un program care se desfășoară și astăzi și anume ”cornul și laptele”, i se datorează, la fel cum i se datorează și construcția a peste 400 de săli de sport „ Programul guvernamental „Cornul si laptele” a fost inițiat prin OUG 96/2002, constând în acordarea de produce lactate si de panificatie pentru școlari. În iulie 2002, a fost livrat primul lot de 40 de microbuze fabricate de către societatea Aro Câmpulung pentru unitățile școlare din mediul rural, care au asigurat gratuit transportul elevilor din localitatea de domiciliu, către instituțiile de învățământ. Sălile de sport – 400 – Construite în doar câteva luni și da-te-n folosintã în toamna anului 2004”, ptrovitiv adriannastase.ro.

Nu în ultimul rând Năstase a mai ținut să precizeze faptul că a avut și un important aport în dezvoltarea culturii fiind cel care a pus bazele Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, căruia i-a donat aproximativ 1000 de hărți.

„ A intrat in vigoare pentru prima dată o lege privind protejarea monumentelor istorice, Legea 422/2001, o lege a muzeelor, înființarea a 15 muzee noi, numeroase inițiative legislative menite sã acorde un suport consistent manifestărilor culturale.

Un sfert din bugetul la dispoziția primului-ministru a fost folosit pentru cultură și culte. Între altele, printr-o donație cuprinzând o vastã colecție de artã cartografica (aproximativ 1000 de hărți) a fost creat Muzeul Național al Hártilor si Cărții Vechi (donatia Daniela și Adrian Nastase), din al cărui fond au fost publicate si multe albume precum Descriptio Ponti Euxini, Descriptio Danubi, Descriptio Bassarabiae si Descriptio Transylvaniae”, potrivit adriannastase.ro.

Restaurările efectuate de guvernarea Adrian Năstase

De altfel, niciodatã in România, în timpul unei guvernări de numai patru ani, nu s-au creat, recreat si restaurat atât de multe muzee de istorie și de artà. Câteva exemple: încheierea lucrărilor la Galeriile de Arta modernă românească și de artă universală din Muzeul Național de Artă din București; încheierea lucrărilor unei părți din Muzeul Colectiilor; Muzeul Național de Artă Contemporană din clădirea Parlamentului; Muzeul din Satu Mare; Colecția Vasile Grigore; Muzeul de arheologie din Tulcea; Depozitele Muzeului Țăranului Român, Refacerea Muzeului Satului după un catastrofal incendiu; Laboratorul de restaurare de la Mănăstirea Putna – activ mai ales în anul comemorativ Ștefan cel Mare – Organizarea expoziției în Sălile Sixtine ale Vaticanului; Colecția Nica Petre din Brăila adusă din Canada; Zona noului muzeu din Pitești; Centrul Cucuteni de la Piatra Neamț, Muzeul din Slatina, Muzeul de Etnografie din Constanta; colecția de pictură de la Topalu; Muzeul Elie Wiesel din Sighet” a mai precizat fostul premier.

Adrian Năstase își încheie lungă replică adresată jurnalistei Anca Alexandrescu subliniind faptul că tot în timpul guvernării sale succesul economic înregistrat de România s-a transmis și în relațiile externe iar datoria de 120 de milioane de dolari a fost plătită Suediei la sfârșitul anului 2002. „Succesul economic intern s-a transmis și în relațiile externe. Astfel, s-a reușit finalizarea primului acord stand-by cu FMI după 1990, în anul 2003 (ultimul fiind realizat în 1978). Relația cu FMI a fost pentru prima dată pusã pe baze normale.

Implicarea în realizarea unor acte de mare importantã, benefice pentru activitatea M.A.E (adoptarea Legii nr.590 din 22.12.2003 privind încheierea și ratificarea tratatelor) etc;

Decizia din 2004 de a se apela la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, ceea ce a dus la câștigarea a aproximativ 80% din spațiile marine în dispută cu Ucraina;

A fost plătită datoria către Suedia cu doar 120 milioane de dolari – Acordul româno-suedez prin care se prevedea achitarea, pâna la sfârsitul anului 2002, a sumei de 120 milioane dolari, eșalonat, în 4 rate, în contul ,,datoriei suedeze”. Suma cu care nordicii venisera inițial la negocieri fusese, in varianta maximala, undeva intre 3-4 miliarde de dolari, reprezentând o datorie veche de peste șapte decenii, plus indexarile anuale. Fără rezolvarea „datoriei suedeze”, nu am fi putut încheia un acord cu FMI (eram în constituenta cu Suedia) și nici sã rezolvam chestiunea vizelor (Suedia avea presedintia UE)” conchide fostul premier.