Se întâmplă ca din când în când Direcția Națională Anticorupție să se ”dea în stambă”, asemenea unui rebel adolescentin aflat într-o criză severă de identitate. Comparația poate că nu este una dintre cele mai potrivite, mai ales că au cam trecut două decenii de la înființarea instituții în cauză, care inițial a fost denumită PNA, recte Parchetul Național Anticorupție. Un proiect de lege semnat, de Guvernul Adrian Năstase consemnat în cele din urmă în Monitorul Oficial nr. 244/ 11 aprilie 2002.
În fine, după acest scurt istoric aflăm de la luju.ro că„ „In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influență se ridica la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiti sa constate încetarea proceselor penale si înlăturarea răspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate corupției si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene”.
Un prejudiciu de recuperat
Retorica discursului adoptat de DNA cam pică în capcana fisurilor! Prima cauză se răsfrânge asupra faptului că parchetul condus de Crin Nucu, în urma deciziilor luate de garantul constituționalității din România, sub forma CCR 297/2018 si 358/2022, vor dinamita cele 557 de dosare penale aflate pe rolul DNA.
„În aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influență se ridica la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți sa constate încetarea proceselor penale si înlăturarea răspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate corupției si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene”, scrie DNA într-un comunicat.
După o scurtă analiză a comunicatului, experții în materie de drept demontează,etapizat, retorica inoculută de DNA. Prima temere a procurorilor DNA este centrată în jurul sumei pe care acuzații o datorează și care ar rămâne neacoperită. Pare-se că această temere este nefondată din moment ce prejudiciul poate fi recuperat pe latura civilă a dosarelor.
„Stăm cu curul pe dosare”
„, Chiar dacă instanțele au constatat intervenția prescripției pe latura penală, pe cea civilă au continuat fără probleme judecată, punand sechestre pentru recuperarea prejudiciilor”, potrivit informațiilor oferite de luju.ro.
O a doua problemă pe care o ridică DNA ține de faptul că dosarele s-ar putea prescrie din pricina deciziilor CCR. (Curtea Constituțională a României), cu toate că Direcția Națională Anticorupție nu face trimitere la ”cauzele ținute la sertar mai mult de cinci ani care vizează fapte mai vechi”, altminteri cunoscut în lingvistica DNA „ stăm cu curul pe dosare” o replica inițiată de Sorina Matei care citează vorbele fostului procuror șef al României, Laura Codruța Koveși.
„Daaaaa, dezastruuu. Bine ca ati calculat prejudiciul (care nu poate fi stabilit decat in instanta – deci la momentul asta aceasta cifra este o minciuna) dar n-ati sus de cat timp stati cu fundul pe cele 557 de dosare prescrise. Ca fraierii nu stiu, nu? Inghit orice gulgute,” scrie jurnalista în cauză pe propria pagină de Facebook.
Un alt consumator de Facebook, în imaginea avocatului Toni Neacșu susține că „Dosarele de competenta DNA se prescriu in general după trecerea a 10 ani de la savarsirea faptei (n.r. pentru ca pedepsele pentru faptele de competenta DNA nu depășesc 20 de ani, astfel incat intra sub incidența art. 154 alin. 1 lit. b Cod penal: termen de prescriptie de 10 ani). Asta înseamnă fapte anterioare lui 2012.
„Prin acest comunicat DNA ne recunoaste cate dosare au îngropat prin sertare fără sa faca nimic in ele.In ce priveste prejudiciile, încetarea procesului penal pentru prescriptie nu influenteaza automat latura civilă”, scrie luju.ro.
