Infofinanciar > Educație financiară > Noi schimbări la Codul Fiscal. Salariații din România obligați să plătească CASS pentru veniturile suplimentare
Educație financiară

Noi schimbări la Codul Fiscal. Salariații din România obligați să plătească CASS pentru veniturile suplimentare

Noi schimbări la Codul Fiscal. Salariații din România obligați să plătească CASS pentru veniturile suplimentare
sursa: dreamstime.com

O întrebare importantă stă pe limba tuturor românilor la început de an, în condițiile în care au fost impuse noi plafoane în România pentru veniturile din dobânzi, dividende și alte investiții: Mai trebuie sau nu să plătim CASS pentru veniturile suplimentare dacă suntem salariați și îl plătim deja? Răspunsul este simplu: Da, salariații români trebuie să plătească în continuare CASS pentru acestea, chiar dacă l-au plătit deja din munca depusă. Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), a explicat recent acest lucru într-un interviu.

Astfel, plata suplimentară a CASS pentru cei care plătesc deja contribuția la sănătate prin salariu pe care îl iau rămâne în continuare obligatorie pentru cetățenii români care obțin venituri din investiții.

De ce trebuie să plătească persoanele fizice plata CASS cu toate că sunt salariate

Cea mai simplă explicație este aceea că asa scrie în lege, adică în Codul fiscal valabil pentru 2023. Totuși, din acest an, CASS trebuie plătit în funcție de pragurile veniturilor, fiind vorba de 6, 12 sau 24 salarii minime în funcție de încasările fiecăruia. Dan Manolescu a explicat aceste lucruri pe larg în cadrul unui interviu.

„Din păcate, noi în România nu mai avem o plafonare superioară a contribuțiilor sociale. Am avut o vreme la contribuția de pensie. Am avut 1-2 luni la început de 2017 când aveam o plafonare superioară și la nivelul contribuției de pensie”, a transmis Dan Manolescu într-un interviu video pentru hotnews.ro.

Plafonarea superioară nu mai există în România

Practic, deoarece nu mai avem, în prezent, o plafonare superioară, acest lucru duce la mai multe categorii de autorități care colectează diverse venituri asupra cărora se aplică diverse tipuri de contribuții către stat.

„Avem o regulă generală că pentru toate veniturile din salarii și asimilate salariilor avem aplicabile toate taxele la tot venitul, indiferent de cât de mare: impozit pe venit de 10%, contribuție de sănătate de 10% și contribuție de pensie de 25%. Avem o altă categorie de venituri din activități independente, din drepturi de autor care au alt regim fiscal. Avem impozit pe venit, dar acolo deja avem o plafonare maximală la 6, 12, 24 salarii minime.

Mai avem o plafonare pentru o altă găleată care colectează alte tipuri de venituri din investiții și restul care în anumite situații contribuția de sănătate se amestecă cu cea de activități independente. În ceea ce privește contribuția de pensie, ea nu se mai amestecă. Adică veniturile din investiții nu mai sunt considerate bază de calcul pentru contribuția de pensie”, a mai transmis președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

Globalizarea sumelor nu există la nivel național

Dan Manolescu a mai explicat că în România nu avem o globalizare a acestor sume înregistrate din venituri cum se întâmplă în alte țări.

„De aici apare discuția că nu mai există acea plafonare la nivel superior totală și le judecăm pe bucăți. Fiind judecate pe bucăți, avem situația în care o persoană care face venituri din salarii plătește la salarii la tot, iar dacă mai face și alte venituri, mai plătește și acolo plafonat la acest 6, 12, 24. Le judecăm pe bucăți, nu ne uităm la ele per ansamblu și de aici aceste probleme”, a mai transmis expertul.

Părerile cu privire la acest subiect sunt extrem de împărțite. Astfel, noile măsuri au un sens atunci când o anumită persoană trăiește doar din investiții și, pentru a avea calitatea de asigurat trebuie să plătească. Totuși, apare și o întrebare, în ideea în care dacă acesta face venituri egale cu cele ale unei persoane care trăiește din salariu ar trebui să plătească mai puțin deoarece plătește plafonat?

Expertul atrage atenția că este vorba de o problemă care nu și-a găsit încă rezolvare în România.

„Aici e, de fapt, o problemă pe care nu am reușit să o rezolvăm și pare că nu o să o rezolvăm curând pentru că avem deja distorsiuni create. Orice reglare creează alte distorsiuni sau alte creșteri pentru că cineva poate spune: Dar mie îmi era bine acum!”, a mai spus Dan Manolescu.

În prezent, conform acestuia, România se complace într-o situație în care unii sunt câștigați, iar alții sunt pierzători și, prin urmare, fiecare în funcție de situația în care se află la un moment dat plătește mai mult sau mai puțin.