Prognozele Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene cotează România cu un potențial de creștere economică peste țările din regiune, și cu șanse de a deveni a doua cea mai mare economie din Europa de Est, după Polonia.
Fondurile Uniunii Europene, investițiile străine generate de relocalizarea activităților economice din Rusia și Ucraina și stabilitatea monetară sunt principalii factori care vor alimenta creșterea economică a României în 2023.
Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional economia românească va înregistra o expansiune de 3,1%. Prognoza de creștere a Comisiei Europene este mai mică, de 1,8%, dar plasează țara noastră cu mult peste Polonia – care va avea o creștere de 0,7% – și Ungaria, țară care înregistrează o încetinire a creșterii economice și cu o inflație foarte ridicată.
Evoluția survine după un deceniu în care România – cotată o lungă perioadă drept una dintre cele mai sărace și corupte țări din Europa – a recuperat discret decalajul față de țările vecine, având șansa de a deveni a doua cea mai mare economie din Europa de Est, după Polonia.
Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României pe cap de locuitor exprimat în termeni de putere de cumpărare a fost de 74% din media UE în 2021, înregistrând un câștig de 21 de puncte procentuale din 2010. Astfel, un român cu venit mediu are nevoie de aproximativ 20 de luni pentru a putea cumpăra o mașină nouă Dacia Jogger, la fel ca o persoană cu un venit similar din Ungaria, țară considerată în mod tradițional a fi mai bogată.
Fonduri atrase de peste 6 miliarde de euro
Conform analiștilor Reuters, evoluția este cu atât mai remarcabilă având în vededere continuitatea fenomenului de instabilitate politică al României, cel mai recent colaps guvernamental datând din 2021.
Perspectivele economice optimiste ale României sunt susținute de apartenența sa la UE și de bunele relații cu Bruxelles-ul, spre deosebire de celalte două state luate ca reper. Astfel, în timp ce Budapesta și Varșovia negociază cu Comisia Europeană condițiile de stat de drept atașate fondurilor de miliarde de euro alocate pentru redresare, Bucureștiul a reușit să atragă deja peste 6 miliarde de euro în granturi și împrumuturi ieftine. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că guvernul își propune să valorifice peste 10 miliarde de euro pe an (echivalentul a aproximativ 4% din PIB) din cele aproape 90 de miliarde de euro disponibile până în 2027.
Totodată, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele din domeniul justiției au determinat Comisia Europeană să recomande, în noiembrie, ridicarea mecanismului special de monitorizare actgivat de la data aderării României la UE, în 2007.
Relocarea și stabilitatea monetară primează
Stabilitatea leului este un alt factor pozitiv, apreciat de FMI și CE. Mai ales în comparație cu forintul ungar, care anul trecut a depășit mai multe minime record. Un sondaj Reuters recent realizat în rândul economiștilor a estimat că forintul va scădea din nou în 2023, în timp ce leul se va deprecia ușor. De altfel, salariile mari din România i-au convins deja pe unii maghiari să accepte locuri de muncă în vestul industrializat al României.
Un alt factor cu impact îl reprezintă relocalarea companiilor care activau în Rusia și Ucraina , fenomen care a susținut creșterea investițiilor străine directe la 9,39 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie, cea mai mare cifră pe 10 luni de la aderarea României la UE. Conform unui sondaj realizat în 2022 de Ernst&Young, mai mult de jumătate din cele 101 companii străine intervievate plănuiau să înființeze sau să își extindă operațiunile în România, în principal în lanțurile de aprovizionare și logistică. Rezultatele plasează țara noastră pe locul patru în Europa în ceea ce privește intenția de a investi. „Suntem optimiști că investițiile vor crește în anii următori, încurajate și de fondurile UE“, a declarat Alex Milcev, șeful departamentului Taxe și Juridic al E&Y România, citat de Reuters.
