Pe data de 14 mai, duminica, turci cu drept de vot vor avea de realizat o alegere grea, între doi candidați prezidențiali total opuși, care oferă viziuni radical diferite pentru țara lor. Aceste alegeri politice au acum implicații grave, nu doar pentru viitorul democrației turcești, ci și pentru unele dintre cele mai marcante probleme globale actuale.
În timp ce republica turcă își marchează anul acesta centenarul, președintele Recep Tayyip Erdoğan, care s-a agățat de putere timp de 21 de ani, un fapt fără precedent în istoria statului, se confruntă cu provocarea de a-i convinge pe alegători să se prezinte din nou la urnele de vot, în ciuda furiei tot mai mari a populației din cauza crizei costului vieții și a devastării provocate de două cutremure gemene din februarie 2023, care au ucis cel puțin 50.000 de persoane și au provocat strămutarea altor 3 milioane.
Lupta pentru putere
Principalul contracandidat al lui Erdoğan este Kemal Kılıçdaroğlu, din partea opoziției, care și-a menținut un avans destul strâns în ultimele sondaje și care își face campanie pe baza promisiunii de a inversa politica actualului președinte, pe care îl acuză de autoritarism.
Cine este președintele Recep Tayyip Erdoğan?
Erdoğan a venit la putere în urmă cu peste două decenii pe promisiunea unei guvernări competente. Politicianul în vârstă de 69 de ani aparține Partidului Justiției și Dezvoltării, sau AKP, o formațiune politică de tip conservatoare. El este liderul țării cu cea mai îndelungată vechime în funcție până în prezent.
Erdoğan a fost ales pentru prima dată prim-ministru în 2003, pe atunci cea mai înaltă funcție din țară, și a deținut acest post până în 2014, când a devenit președinte. În 2016, în urma unei lovituri de stat eșuate pentru a-l da jos de la putere, Erdoğan a răspuns printr-un referendum constituțional care a transformat Turcia dintr-un sistem parlamentar într-unul prezidențial și a eliminat funcția de prim-ministru. În prezent, el conduce Turcia în calitate de președinte al țării.
De-a lungul mandatelor sale de prim-ministru și președinte, Erdoğan a fost o figură autoritară extrem de divizivă, cu o înclinație naționalistă religioasă. În urma loviturii de stat eșuate, pentru care Erdoğan dă vina pe Fethullah Gulen, un cleric turc și om de afaceri care trăiește în exil în SUA, Turcia a luat măsuri tot mai severe împotriva oricărei forme de disidență. Turcia a fost retrogradată de la „parțial liberă” la „nu este liberă” în anul 2016 de către Freedom House, un clasament care nu s-a modificat de atunci.
„Sultanul” în fața poporului
În perioada premergătoare votului de duminică, Erdoğan a anunțat o serie de beneficii economice pentru alegători, inclusiv gaz și date mobile gratuite. De asemenea, el a participat la ceremonii de tăiere a panglicii pentru primul portavion al Turciei și pentru prima sa centrală nucleară, construite de Rusia.
De asemenea, Erdoğan a urmărit în capania sa electorală și politici monetare, reducând ratele dobânzilor pentru a contracara inflația, lucru pe care majoritatea economiștilor îl recomandă. La un moment dat, anul trecut, inflația în Turcia a atins un nivel de 85%, în cadrul a ceea ce observatorii internaționali au numit „Erdogonamia”.
Cine este Kemal Kılıçdaroğlu?
Kemal Kılıçdaroğlu este liderul Partidului Republican al Poporului, secular și de centru-stânga, sau CHP. Poreclit „Gandhi Kemal” de către presa turcă, Kılıçdaroğlu a primit sprijin politic din partea opoziției, șase partide, inclusiv partidul prokurd al țării, care a obținut peste 10 % din voturi la alegerile naționale anterioare, reunindu-se în cadrul Alianței Naționale pentru a-l susține.
Spre deosebire de Erdoğan, Kılıçdaroğlu, în vârstă de 74 de ani, este un politician cu un discurs blând, creditat cu unirea unei opoziții fracturate care dorește să demonteze sistemul prezidențial executiv instalat de Erdoğan și să revină la un sistem parlamentar. „Acestea sunt alegeri pentru cei care apără democrația împotriva regimului autoritar”, a declarat el pentru TIME într-un interviu exclusiv realizat în luna aprilie.
Liderul opoziției a promis, de asemenea, să reformeze instituțiile financiare ale Turciei și să atragă înapoi investitorii străini prin repararea relațiilor cu Europa. În campania sa electorală, Kılıçdaroğlu a subliniat în repetate rânduri modul în care inflația galopantă a afectat gospodăriile – inclusiv un videoclip popular pe Twitter în care a ținut în mână o ceapă, un ingredient vital al bucătăriilor turcești, pentru a vorbi despre modul în care prețurile alimentelor au crescut de cinci ori în ultimele 18 luni.
Cât de disputate se așteaptă să fie alegerile din Turcia?
Conform normelor electorale din Turcia, candidatul câștigător la alegerile prezidențiale trebuie să obțină peste 50% din voturi în primul tur de scrutin. Analiștii politici se așteaptă ca, în aceste alegeri, niciun candidat să nu obțină majoritatea voturilor, ceea ce ar însemna că lupta prezidențială va merge într-un al doilea tur de scrutin la 28 mai.
În același timp cu alegerile prezidențiale au loc și alegerile parlamentare pentru legislativul de 600 de locuri. La scrutinul parlamentar, sondajele sugerează că AKP-ul lui Erdogan este în frunte cu 44% față de principala alianță de opoziție, cu 39,9%, potrivit celui mai recent sondaj realizat de institutul de sondaje Konda.
În condițiile în care Kılıçdaroğlu are un avans, destul de mic, față de Erdoğan, mulți se întreabă dacă actualul președinte ar accepta o înfrângere electorală. Atunci când un candidat susținut de Erdoğan a pierdut la limită alegerile pentru primăria Istanbulului în 2019 în fața lui Ekrem Imamoğlu, președintele s-a folosit de sistemul judiciar pentru a ordona o repetare a alegerilor, pe care Imamoğlu le-a câștigat apoi cu o majoritate zdrobitoare.
Mai mult decât o rundă de alegeri
În perioada premergătoare alegerilor generale din acest an, Kılıçdaroğlu și aliații săi s-au confruntat cu unele violențe din partea susținătorilor lui Erdoğan. În weekend, foarte multe persoane au fost reținute după ce au aruncat cu pietre la un miting electoral al opoziției în orașul Erzurum, din estul Turciei.
În timpul unui interviu acordat televiziunii KRT joia trecută, Kılıçdaroğlu și-a avertizat susținătorii să rămână acasă după închiderea urnelor în noaptea alegerilor. „Unii oameni ar putea provoca probleme, unii ar putea fi provocați, iar armatele ar putea ieși pe străzi”, a spus el. Dar experții politici se așteaptă, totuși, ca democrația turcă să asigure alegeri corecte și libere.
Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la modul în care vor vota alegătorii turci care au fost strămutați în urma cutremurelor. Oficialii spun că doar 133.000 dintre cele 3 milioane de persoane care și-au părăsit orașele natale în urma devastărilor s-au înregistrat pentru a vota în noile lor locații, scrie publicația TIME.
