Pentru cei mai apropiați vecini ai Ucrainei, prețul financiar al războiului care durează de 14 luni se acumulează. Se acordă subvenții pentru energie, se construiesc armate și refugiații ucraineni sunt găzduiți, școlarizați și hrăniți. Pentru a ajuta la plata acestor facturi, guvernele din Europa de Est apelează la piețele internaționale de datorii.
Acestea au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari în acest an, triplu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Și pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei țări est-europene, adică Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) și Ungaria (5 miliarde de dolari), se înregistrează printre primii cinci debitori de pe piețele emergente externe.
Europa de Est, fruntașă la datoriile guvernamentale
Împrumuturile pe piețele de obligațiuni au devenit mult mai scumpe, chiar și pentru guvernele cu ratinguri ridicate, cum ar fi cele din Europa de Est, după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plătește o dobândă anuală de 5,5% pentru o nouă obligațiune pe 30 de ani. În 2021, aceeași obligațiune s-ar fi vândut cu mai puțin de 4%.
Acest tablou al dobânzilor în creștere nu va face decât să adauge un plus la deficitele bugetare, care se umflă brusc în regiune și să pună mai multă presiune asupra oficialilor din domeniul finanțelor. Mai mult, dacă invazia Rusiei în Ucraina se prelungește sau se intensifică, iar în întreaga regiune sunt necesare cheltuieli și mai mari finanțate prin îndatorare, investitorii străini s-ar putea să nu mai fie la fel de dispuși să absoarbă obligațiunile suplimentare care inundă piața. Există semne că investitorii devin deja puțin reticenți. Obligațiunile în dolari ale Poloniei se tranzacționează acum la randamente similare cu cele ale unor țări considerate de mult timp ca fiind mai riscante: Filipine, Indonezia și Uruguay.
Serghei Dergachev, șeful departamentului de datorii corporative de pe piețele emergente de la Union Investment Privatfonds din Frankfurt, spune că, până acum, nu a detectat niciun cost suplimentar pe care investitorii să îl aplice obligațiunilor din regiune. Dar, spune el, „situația depinde foarte mult” de lucruri greu de prevăzut, cum ar fi evoluțiile de pe teren din Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condițiilor de finanțare „nu poate fi exclusă, din păcate”.
Deficite în creștere
Deficitul bugetar al Europei de Est va ajunge la 4,3% din produsul intern brut al regiunii în acest an, de la 1,3% în 2021, potrivit estimărilor analiștilor de la Bloomberg. „Războiul lovește deficitele fiscale din ambele părți. cade creșterea, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guvern, iar pe partea de cheltuieli a fost necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care au fost loviți puternic de costul vieții” a declarat Daniel Wood, manager de portofoliu cu venit fix la William Blair International.
Pivotul către piețele de datorii de peste hotare vine în timp ce inflația face ravagii în economiile est-europene. Și aceasta a fost, de asemenea, parțial declanșată de război, care a întrerupt majoritatea fluxurilor energetice rusești către regiune. Inflația a crescut vertiginos până la aproximativ 20% în unele țări, niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani. De asemenea, fenomenul inflației a dus la creșterea ratelor locale ale dobânzilor chiar mai mult decât au urcat în SUA și în Europa de Vest. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligațiunile pe 10 ani au acum un randament de 6%, de patru ori mai mare decât în urmă cu doar doi ani.
Dar vânzarea de obligațiuni străine ridică un risc cheie care nu există pe piața locală. Dacă monedele din regiune încep să se prăbușească în raport cu dolarul, așa cum au făcut-o periodic de-a lungul anilor, acest lucru va duce la creșterea costurilor de rambursare a datoriei pentru aceste guverne. Solicitat să comenteze despre acest subiect, Zoltan Kurali, șeful agenției de gestionare a datoriilor din Ungaria, a declarat că un „nivel plafonat” al datoriei în monedă străină este mai ieftin decât un împrumut în forinți. De asemenea, ajută la diversificarea bazei de investitori, deoarece „nu s-ar putea obține toată această finanțare pe o singură piață”.
În cadrul planului său de finanțare, Polonia dispune de marjă de manevră pentru a se împrumuta în străinătate și de instrumente pentru a reduce costurile, dacă este necesar, a declarat Ministerul de Finanțe de la Varșovia prin e-mail. Pe termen lung, zlotul ar trebui să se aprecieze, având în vedere fundamentele economice ale țării, contribuind la reducerea poverii datoriei, a adăugat acesta, conform Bloomberg .
