Lumea la zi

Compania FTX a intrat în faliment în urma acuzațiilor de fraudă. Un „eșec imens al controalelor corporative”

Compania FTX a intrat în faliment în urma acuzațiilor de fraudă. Un „eșec imens al controalelor corporative”
Sam Bankman-Fried, fostul CEO al FTX, sursa foto nbc news

Platforma de tranzacționare a criptomonedelor FTX, cu sediul central în Bahamas, a declarat faliment în SUA în urma unor acuzații privind o serie de neclarități în documentația companiei, care indica fraude grave și probleme masive de management al fondurilor.

Noul director executiv al firmei de tranzacționare a criptomonedelor FTX, lichidatorul John Ray a declarat că nu a mai văzut niciodată un asemenea „eșec complet” al controlului corporativ și o absență completă de informații financiare demne de încredere”.

„Niciodată în cariera mea nu am văzut un eșec atât de mare al controalelor corporative și o absență atât de completă a informațiilor financiare demne de încredere ca aici. De la integritatea sistemelor compromise și supravegherea reglementară defectuoasă a activelor din străinătate, până la concentrarea controlului în mâinile unui grup foarte mic de indivizi neexperimentați, nesofisticați și potențial compromis, această situație este fără precedent”, a declarat acesta, potrivit Fortune.

Compania are un deficit de miliarde de dolari

Ray a menționat că multe dintre companiile din FTX Group, în special cele din Antigua și Bahamas, nu aveau o conducere corporativă adecvată și multe dintre ele nu au organizat niciodată o ședință a consiliului de administrație. De asemenea, grupul a avut deficiențe procedurale de gestionare a numerarului, inclusiv lipsa unei liste exacte a conturilor bancare și a semnatarilor conturilor. De asemenea, nu s-a acordat suficientă atenție solvabilității partenerilor bancari.

Ray a abordat, de asemenea, utilizarea fondurilor corporative pentru a plăti case și alte obiecte pentru angajați.

„În Bahamas, înțeleg că fondurile corporative ale FTX Group au fost folosite pentru a cumpăra case și alte obiecte personale pentru angajați și consilieri. Înțeleg că nu pare să existe documente pentru unele dintre aceste tranzacții ca fiind împrumuturi și că anumite bunuri imobiliare au fost înregistrate pe numele personal al acestor angajați și consilieri în registrele din Bahamas”, a adăugat Ray.

Ray a fost numit director general al FTX în urmă cu mai puțin de o săptămână, când compania a cerut protecția legii falimentului, iar directorul general și fondatorul acesteia, Sam Bankman-Fried, a demisionat. Bursa de criptomonede aflată în dificultate, cu un deficit de miliarde de dolari, a solicitat protecția împotriva falimentului după ce compania a cunoscut echivalentul criptografic al unei crize bancare.

O schemă piramidală la nivel înalt

Ray a oferit un raport detaliat al întregii afaceri, care se găsește pe platforma Zerohedge, prin care se arată dimensiunea extremă a schemei de fraudă pusă la punct de Sam Bankman-Fried. Acest timp de fraudă este cunoscută sub numele de schema Ponzi.

Aspectul cel mai important de luat în considerare este modul în care s-a produs mega-frauda. Bankman-Fried nu a adus nicio noutate în materie de escrocherie, însă a concentrat toate schemele de fraudare din istorie într-o mega-schemă care conţine absolut toate tipurile de operaţiuni ilegale. Charles Hugh Smith le-a comprimat într-o excelentă listă cu 8 puncte, citată de blogul Trenduri Economice:

1.Utilizarea capitalului clienților (fără dezvăluirea explicită) pentru a crește câștigul privat al escrocilor.

2.Utilizarea capitalului clienților pentru a arbitra diferențele de randament în ceea ce priveşte durata, riscul și a altor asimetrii în beneficiul nu al clienților, ci al escrocilor.

3.Supraevaluarea activele prin listarea activelor nelichide controlate de insideri la evaluări complet rupte de realitate. Pentru a-şi susţine solvabilitatea, schema de fraudare se bazează pe activele emise de ea însăşi sau de filiale ale sale.

4.Atragerea de noi investiții de capital și fonduri ale clienților prin intermediul unor randamente, obiective și promisiuni „prea bune pentru a fi adevărate” (dar la o limită plauzibilă, fundamentată pe creșterea fantastică și istoricul de randamente ridicate), astfel încât frauda să nu fie detectată(Schemă Ponzi).

5.Tranzacţionări flash, cu efect de pârghie, a căror amploare nu este dezvăluită clienților sau autorităților de reglementare.

6.Emiterea de titluri de valoare (adică „bani” – jetoane, obligațiuni, acțiuni etc.) a căror valoare se bazează pe activele companiei listate în mod fraudulos și pe o creștere atrăgătoare.

7.Convingerea investitorilor și clienților că li se face o favoare(efectul de „raritate”), lăsându-i să obțină o parte din acțiuni. Cu alte cuvinte, le exploatează lăcomia aproape infinită.

8.Prezentarea unei false stabilităţi, a unui pseudo-comportament prudent, aparent auditat, transparent, reglementat. Totul e menit a ascunde rețeaua interconectată de fraudă, contabilitatea falsă, activele nelichide şi supraevaluate etc. și a jafului executat din interior.