Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat luni un nou apel către NATO pentru a lua o „decizie politică pozitivă” cu privire la cererea de aderare a Kievului, în cadrul Summitul de la Vilnius din iulie. Partenerii occidentali ai Ucrainei i-au furnizat acesteia arme pentru a lupta împotriva invaziei Rusiei. Dar Kievul dorește garanții de securitate mai puternice pentru viitor și speră să adere la alianța militară NATO, care urmează să organizeze un summit la Vilnius în iulie.
„Este timpul să eliminăm cea mai mare incertitudine în materie de securitate din Europa, și anume, să aprobăm o decizie politică pozitivă privind aderarea Ucrainei la NATO. Acest lucru merită făcut deja la Summitul din iulie. Acesta va fi un semnal oportun „, a declarat Zelenski într-un discurs video la Summitul pentru democrație de la Copenhaga. Zelenski se află într-un turneu în capitalele europene pentru a consolida sprijinul înainte de o contraofensivă ucraineană așteptată pentru a încerca să recucerească teritoriul ocupat de Rusia, conform Reuters.
NATO se grăbește să reducă diviziunile privind aderarea Ucrainei
Discuțiile s-au intensificat în săptămânile premergătoare reuniunii președintelui Biden și a altor lideri NATO pentru a consolida planurile de întărire a apărării alianței împotriva Rusiei. Națiunile NATO sunt blocate în negocieri pentru a determina următorii pași în calea Ucrainei în vederea aderării la alianța occidentală, în timp ce statele membre se străduiesc să elimine diviziunile privind rapiditatea cu care Kievul ar trebui să fie adus sub scutul de securitate transatlantic, deși se află într-un moment de ostilitate acută cu Rusia. Oficiali din țările NATO, mulți dintre ei vorbind sub protecția anonimatului pentru a detalia discuțiile diplomatice sensibile, au declarat că există un consens între cei 31 de membri ai alianței că, în ciuda pledoariei din partea Kievului, NATO nu va adresa Ucrainei o invitație oficială de aderare la reuniunea din 11-12 iulie. Dar națiunile est-europene fac presiuni pentru pași concreți în acest sens, inclusiv un potențial angajament față de un calendar de aderare a Ucrainei, chiar dacă Statele Unite și unele națiuni vest-europene susțin pași mai mici care ar putea include o actualizare birocratică a unui organism NATO-Ucraina sau o decizie de a extinde în continuare sprijinul tehnic al NATO pentru sectorul de apărare al Ucrainei. „Summitul de la Vilnius nu va fi istoric fără decizia privind viitorul Ucrainei în cadrul alianței „, a declarat ambasadorul Nataliia Galibarenko, șeful misiunii Ucrainei la NATO.
În ciuda dificultăților pe care le implică admiterea unei țări aflate în mijlocul unui război major, Ucraina consideră că NATO „ar trebui să definească o cale pentru aderarea noastră și să stabilească algoritmul mișcării Ucrainei către aderarea la NATO, în loc de o altă repetare a declarației despre politica ușilor deschise. Acest lucru nu este suficient ” a declarat Galibarenko. Deconectarea dintre membrii NATO evidențiază riscurile pe care le-ar putea implica astfel de pași într-un moment tensionat al confruntării Occidentului cu Rusia. De asemenea, subliniază potențialul unor provocări pe termen mai lung în cadrul NATO, în ciuda coeziunii care a caracterizat răspunsul alianței la război. Președintele Vladimir Putin a citat de mult timp includerea de către NATO a fostelor state sovietice, care a avut loc progresiv de la sfârșitul Războiului Rece, ca fiind o amenințare la adresa securității Rusiei. Tuuli Duneton, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării din Estonia, a declarat că summitul de la Vilnius oferă o șansă de a trimite un mesaj puternic Ucrainei: „După toată suferința pe care au îndurat-o, locul lor aparține în NATO și că sunt mai mult decât bineveniți să se alăture.”
Oficialii din țările baltice au propus ca NATO să emită Ucrainei o invitație oficială de aderare la Vilnius sau să lanseze un proces de stabilire a unui termen și a unor condiții specifice pentru aderarea Ucrainei, chiar dacă acesta va fi unul mai lung din cauza războiului. Ministrul de externe al Republicii Cehe, Jan Lipavsky, din Europa Centrală, a declarat că „lista sa de dorințe” pentru Vilnius include „asigurarea unei căi relevante” pentru Ucraina în NATO. Țările care doresc o acțiune mai rapidă susțin că această condiționare a statutului de membru a Ucrainei, din dorința de a respinge invazia pe scară largă a Rusiei, îi oferă de fapt lui Putin un drept de veto, ceea ce nu este mesajul pe care NATO dorește să îl transmită. Acestea spun că istoria arată că doar aderarea, nu promisiunea acesteia, poate descuraja utilizarea forței de către Rusia. La câteva luni după declarația NATO din 2008 privind o eventuală aderare a Ucrainei și a Georgiei, o altă fostă republică sovietică, Putin a trimis forțe rusești în Georgia pentru a cuceri teritorii. Pașii lenți ai Ucrainei către aderarea la NATO nu au descurajat, de asemenea, confiscarea ilegală a Crimeei de către Putin în 2014 sau invazia sa la scară largă de anul trecut.
Clauza de apărare reciprocă a NATO
Într-un eseu recent pentru Foreign Affairs, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a făcut apel la acțiuni rapide și a declarat că Ucraina și-a dovedit disponibilitatea în ultimele 18 luni. „Este timpul ca alianța să nu mai găsească scuze și să înceapă procesul care duce la o eventuală aderare a Ucrainei, arătându-i lui Putin că a eșuat deja”, a scris el. Dar, spre deosebire de 2008, Statele Unite, împreună cu alți aliați puternici din Europa de Vest, sunt cele care preferă o abordare mai lentă și mai prudentă. Oficialii americani spun că administrația Biden preferă ca națiunile NATO să acorde în mod prioritar Ucrainei un sprijin continuu pe câmpul de luptă, în timp ce se pregătește pentru o contraofensivă mult așteptată. Aceștia consideră că aderarea și eventualele garanții de securitate sunt chestiuni care ar trebui abordate ca parte a unei eventuale soluționări a războiului.
„În acest moment, accentul trebuie să fie pus pe sprijinul practic și pe modul în care putem susține cel mai bine asistența de securitate pe care o oferim Ucrainei. Acesta este obiectivul politic primordial în acest moment, deoarece, în ceea ce privește relația politică mai largă care va exista după conflict între NATO și Ucraina, este oarecum discutabilă dacă nu garantăm în mod absolut că suntem capabili să susținem asistența de securitate” a declarat luna trecută un oficial american de rang înalt reporterilor la Bruxelles. Țările cu rezerve mai puternice subliniază că admiterea Ucrainei în timp ce aceasta se află în război cu Rusia ar putea declanșa automat Articolul V, clauza de apărare reciprocă a NATO, ceea ce ar împinge alianța într-un conflict major cu cea mai mare putere nucleară a lumii. Pașii rapizi spre aderare l-ar putea determina, de asemenea, pe Putin să își intensifice campania în Ucraina.
De când Rusia a lansat invazia la scară largă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menționat frecvent sprijinul NATO pentru aderarea Ucrainei, dar nu a oferit detalii despre când sau cum s-ar putea întâmpla acest lucru. Luna trecută, el a îndemnat națiunile din alianță să se concentreze asupra continuării asistenței, „deoarece fără o Ucraină suverană și independentă, nu are sens să discutăm despre aderare”. În timp ce națiunile NATO, în frunte cu Statele Unite, au direcționat armament în valoare de miliarde de dolari către Kiev de la invazie, alianța însăși nu a făcut acest lucru, întrucât încearcă să respingă afirmația lui Putin potrivit căreia NATO acționează ca un agresor. În ciuda opiniilor diferite, oficialii au subliniat importanța proiectării coeziunii, în timp ce Ucraina încearcă să se plaseze în cea mai puternică poziție posibilă pentru eventualele negocieri cu Rusia. „Obiectivul de acum până la Vilnius este să ajungem la un acord care să arate unitate și sprijin tangibil pentru Ucraina, să mențină politica ușilor deschise și să demonstreze progresul spre aderare, respectând în același timp preocupările unor țări membre”, a declarat un diplomat britanic, conform The Washington Post .
