Lumea la zi

Ne-au refuzat în spațiul Schengen printr-o minciună! Frontex demontează teoria cancelarului Karl Nehammer

Karl Nehammer, Sursă foto: EPA-EFE
Karl Nehammer, Sursă foto: EPA-EFE

Aproximativ 330.000 de treceri neregulamentare au fost înregistrate la frontierele externe ale blocului comunitar în 2022, potrivit primelor estimări publicate vineri de Frontex, agenția de frontieră a Uniunii Europene. Jumătate din ei au trecut prin Balcanii de Vest, deci teoria lui Karl Nehammer cum că România s-ar afla pe ruta imigranților ilegali pică.

România nu a fost primită în spațiul Schengen din cauza „imigranților ilegali”, susținea Karl Nehammer, cancelarul austriac, în decembrie. Acum, la mai bine de o lună de la acest scandal, Frontex publică datele despre imigranții ilegali care au ajuns în Uniunea Europeană în 2022. Se pare că jumătate din cei 330.000 au ajuns pe ruta Balcanilor de Vest, adică pe lângă România. Acesta este cel mai mare număr de imigranți înregistrat din 2016 și o creștere de 64% față de 2021, se arată în raport.

Aproape jumătate dintre treceri (145.600) au venit de pe ruta Balcanilor de Vest – de peste două ori mai multe decât în anul precedent. Această rută a înregistrat, de asemenea, cea mai mare creștere a numărului de traversări dintre rutele studiate. Termenul „ruta Balcanilor de Vest” se referă la un coridor folosit de migranți pentru a trece în UE prin mai multe țări din Balcani, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. După cum arată Frontex, România nu face parte din această rută, deci votul Austriei a fost unul strict politic iar noi nu am fost primiți în Schengen din cauza unei minciuni promovate de cancelarul Karl Nehammer.

Anul trecut, sirienii, afganii și cetățenii turci au reprezentat majoritatea trecerilor, potrivit datelor colectate de Frontex.

Sirienii și afganii s-au numărat, de asemenea, printre cele mai frecvent raportate naționalități pe ruta est-mediteraneană (treceri în Bulgaria, Cipru și Grecia), unde numărul de treceri s-a dublat față de 2021.

Aproximativ 13 milioane de refugiați ucraineni, cărora blocul comunitar le-a acordat protecție specială după ce au fugit din țara lor devastată de război și care au fost numărați separat, au traversat, de asemenea, frontierele UE în 2022. Dar mai puțin de un sfert dintre ei se aflau încă în interiorul granițelor UE la sfârșitul anului.

Refugiații din UE

Deși există un sprijin larg în rândul europenilor pentru susținerea Ucrainei de către bloc, primirea fără precedent de către UE a refugiaților ucraineni a provocat acuzații de rasism, criticii subliniind diferența de tratament față de refugiații arabi sau africani.

Când vine vorba de refugiați, tratamentul aplicat de Uniunea Europeană celor care fug de războiul din Ucraina este excepția – la o regulă întunecată și mortală.

Milioanele de ucraineni care au căutat refugiu în UE au primit o primire foarte diferită de cea a celor care fug de alte conflicte, inclusiv de războaiele din Siria și Afganistan, în care unele dintre țările blocului comunitar au fost implicate direct.

La fel cum invazia rusă la scară largă a Ucrainei a bulversat politicile UE cu privire la toate aspectele, de la extinderea NATO până la sursele de energie ale blocului, abordarea UE față de refugiați a fost rapid revizuită.

În timp ce capitalele europene au răspuns în mare măsură la conflictele anterioare prin eforturi de a împiedica sosirea solicitanților de azil, ucrainenilor li s-a acordat rapid un statut temporar care le acordă multe dintre aceleași drepturi de a trăi și de a munci în UE ca și cetățenilor blocului, scrie POLITICO

Este pentru prima dată când UE a fost de acord să acorde aceste drepturi, în cadrul unui mecanism legislativ numit Directiva privind protecția temporară, care a fost introdus în 2001, după războaiele din Balcani, ca răspuns la tipul de aflux masiv de persoane strămutate pe care războiul l-a produs.