Structura economiei maghiare este în mare parte compatibilă cu cea a altor țări Europene aflate la același nivel de dezvoltare. Sectorul serviciilor reprezintă mai puțin de două treimi din PIB. În cadrul sectorului serviciilor, serviciile private (comerț, turism, finanțe și alte servicii economice) sunt foarte dezvoltate.
Serviciile, în special serviciile economice, reprezintă o parte considerabilă din exporturile țării și un domeniu important în economia Ungariei. Sectorul transporturilor (cu unele companii deținute de stat și altele de corporații private) oferă condiții optime pentru traficul de tranzit datorită poziției geografice favorabile a Ungariei. Sectoarele de servicii de stat (sănătate, educație, administrație publică) nu au reușit, însă, să țină pasul cu celelalte sectoare de servicii și, prin urmare, transformarea lor fundamentală este o prioritate pe agenda politică.
Agricultura, foarte importantă în economia Ungariei
Sectorul agricol, pentru care Ungaria dispune de condiții climatice deosebit de favorabile, reprezintă aproximativ 3,1 % din PIB-ul țării. Randamentul culturilor scade de la un an la altul, ceea ce nu este compensat suficient prin subvenții, aport de capital și stimulente pentru investiții.
În conformitate cu tendințele internaționale, sectorul industrial reprezintă aproximativ un sfert din PIB-ul țării. Recent, industriile axate în principal pe exporturi au reușit să își crească producția. Printre acestea se numără industria automobilelor, telecomunicațiile și tehnologia informatică, în timp ce industria alimentară și cea ușoară au înregistrat un recul, iar industria construcțiilor, ca urmare a crizei, rămâne într-o stare precară în 2013.
Ungaria, în raport cu Uniunea Europeană
În comparație cu ceilalți membri ai Uniunii Europene, economia ungară a fost mai grav afectată de criza mondială, iar spre sfârșitul anului 2010 și în cursul anului 2011, țara a înregistrat o creștere semnificativ mai lentă decât cifrele înregistrate de celelalte țări ale Europei. Recesiunea a continuat în 2012, în ciuda creșterii ușoare a economiei Uniunii Europene și a economiei mondiale și a impulsului puternic pe care exporturile îl dau în mod tradițional economiei maghiare.
Volumul investițiilor străine directe (ISD) este de peste 71,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cea mai mare cifră din regiunea Europei Centrale și de Est în raport cu PIB-ul și a treia cea mai mare cifră pe cap de locuitor.
Marea majoritate a investițiilor au fost direcționate către industrii de servicii și industrii de prelucrare competitive (industria auto, informatică, electronică, fabricarea de produse optice). Din totalul investițiilor străine directe din Ungaria, 76,4% provin din Uniunea Europeană și 23,2% din Germania.
Bursa de Valori din Budapesta
Bursa de Valori din Budapesta (BSE) este locul de tranzacționare cu acțiuni ale societăților publice pe acțiuni înregistrate în Ungaria, cu titluri de valoare emise de întreprinderi, cu titluri de stat și alte titluri de valoare maghiare. BSE are patru secțiuni de tranzacționare: acțiuni, titluri de valoare, instrumente financiare derivate și mărfuri.
Monedă maghiară de 10 forinți în, prim-plan (sursă foto: dreamstime)
Ungaria a trecut de la o economie planificată la nivel central la o economie de piață, cu un venit pe cap de locuitor de aproximativ două treimi din media UE. Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernul s-a implicat mai mult în gestionarea economiei. Budapesta a pus în aplicare politici economice riscante pentru a stimula consumul gospodăriilor și s-a bazat pe proiectele de dezvoltare finanțate de UE pentru a genera creștere economică.
Economia Ungariei, după căderea comunismului
După căderea comunismului în 1990, economia Ungariei a înregistrat o scădere a exporturilor și a asistenței financiare din partea fostei Uniuni Sovietice. Ungaria s-a angajat într-o serie de reforme economice, inclusiv privatizarea întreprinderilor de stat și reducerea programelor de cheltuieli sociale, pentru a trece de la o economie planificată la nivel central la o economie de piață și pentru a-și reorienta economia către comerțul cu Occidentul. Aceste eforturi au contribuit la stimularea creșterii economice, la atragerea de investiții și la reducerea datoriei și a deficitelor fiscale ale Ungariei.
În pofida acestor reforme, condițiile de viață pentru cetățeanul de rând s-au deteriorat inițial, deoarece inflația a crescut, iar șomajul a ajuns la o valoare de două cifre. Condițiile s-au îmbunătățit lent în anii 1990, pe măsură ce reformele au dat roade și creșterea exporturilor s-a accelerat.
Politicile economice instituite în acest deceniu au ajutat Ungaria să adere la Uniunea Europeană în anul 2004. Ungaria nu a aderat încă la zona euro. Ungaria a suferit o contracție economică istorică ca urmare a încetinirii economiei mondiale în 2008-2009, când cererea de export și consumul intern au scăzut, ceea ce a determinat-o să accepte un pachet de asistență financiară din partea Fondului Monetar Internațional, dar și din partea Uniunii Europene.
Cele mai actuale date
Inflația în creștere, ratele mai mari ale dobânzilor și blocajele din lanțul de aprovizionare cauzate de războiul din Ucraina au împins probabil majoritatea celor mai mari economii estice ale Uniunii Europene în contracție la sfârșitul anului 2022, Ungaria fiind în fruntea acestei tendințe.
Economia Ungariei s-a contractat mai puțin decât se aștepta Guvernul ce preconiza doar un procent de 0,4% în trimestrul al patrulea, comparativ cu cele trei luni precedente, a anunțat în luna februarie a amului în curs biroul de statistică al Executivului de la Budapesta, ceea ce a făcut ca acest stat să fie a doua dintre țările Europei, după Cehia, care a intrat în recesiune.
Deși scăderile din Ungaria și Cehia au fost mai mici decât se așteptau, ele contrastează totuși cu așteptările din zona euro mai bogată, care se așteaptă să se fi ferit de recesiune. Statele membre ale UE care se învecinează cu Ucraina au absorbit milioane de refugiați care au fugit de invazia Rusiei. Exacerbarea acestei tensiuni asupra economiei a fost reprezentată printr-o creștere bruscă a prețurilor la energie și alimente, cauzată de sancțiuni și de liniile de aprovizionare problematice, care au dus inflația la cel mai rapid nivel din cel puțin două decenii în întreaga regiune.
Ungarie, în fața crizei
Ca răspuns, băncile centrale au majorat costurile de împrumut pentru a face față inflației, o metodă care a eliminat, de asemenea, perspectiva unei reveniri a creșterii economice post-pandemice. Ungaria a avut cel mai mult de suferit, prețurile de consum crescând în ianuarie la 25,7% față de anul precedent, ceea ce a determinat familiile și companiile să reducă cheltuielile. Creșterea prețurilor este văzută ca fiind ridicată pe termen scurt, chiar și după ce banca centrală a majorat în octombrie rata dobânzii cheie la un nivel maxim de 18% în rândul țărilor Europei.
De asemenea, Ungaria este una dintre țările Europei ce se străduiește să deblocheze fonduri UE de peste 30 de miliarde de dolari, înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Scăderea trimestrială a fost mai mică decât contracția de 1,1% prevăzută într-un sondaj Bloomberg. Produsul intern brut a crescut cu 0,4% în ritm anual.
Ungaria este una dintre țările Europei care face față cu greu crizei financiare (sursă foto: dreamstime)
Economia Ungariei s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al treilea din 2022, în condițiile în care impactul stimulentelor fiscale anterioare s-a estompat, iar seceta severă a afectat producția agricolă. Consumul și investițiile au încetinit, iar stocurile au scăzut, în timp ce atenuarea întreruperilor din lanțul de aprovizionare a dus la o accelerare a creșterii exporturilor.
Economia Ungariei în 2023
Creșterea economică ar urma să rămână moderată în 2023, pe măsură ce economia se adaptează treptat la prețurile mai mari la energie. Se preconizează că consumul privat se va contracta la începutul anilor 2022/23, deoarece inflația ridicată comprimă puterea de cumpărare a gospodăriilor din Ungaria.
De asemenea, se preconizează că investițiile vor scădea, din cauza cererii mai slabe, a creșterii costurilor de împrumut și a eforturilor de consolidare fiscală. Indicatorii privind tranzacțiile cu locuințe și împrumuturile indică o încetinire a pieței imobiliare, ceea ce se preconizează că va limita în continuare activitatea de construcții.
În timp ce creșterea exporturilor este prognozată să încetinească în concordanță cu cererea externă, importurile ar urma să o facă și mai mult, pe măsură ce cererea internă de energie se ajustează la prețurile mai mari. Astfel, se preconizează că balanța externă se va îmbunătăți, susținută și de moderarea presupusă a prețurilor materiilor prime energetice față de nivelurile din 2022.
Va crește economia Ungariei în perioada următoare?
Creșterea economică ar urma să se relanseze treptat, pe măsură ce inflația pare a scădea și cererea externă se îmbunătățește. Se preconizează că creșterea PIB se va redresa la 2,6% în 2024. Inflația a continuat să crească, reflectând presiunile pe scară largă asupra prețurilor generate de creșterea costurilor de producție, de deprecierea monedei și de majorarea impozitelor indirecte în mai multe sectoare în 2022.
Economia maghiară și-a revenit destul de rapid după căderea comunismului (sursă foto: dreamstime)
Transmiterea costurilor și a impozitelor mai mari ar trebui să continue în 2023, iar inflația ar urma să crească de la o medie anuală de 15,3% în 2022 la 16,4% în 2023. Odată ce nivelul prețurilor se va ajusta la costurile mai mari, se preconizează că inflația se va reduce la 4,0% în 2024, susținută de moderarea presupusă a prețurilor la produsele de bază și de slăbiciunea continuă a cererii de consum.
Perspectivele economice ale Ungariei rămân nesigure în fața investitorilor la nivel mondial. De asemenea, țara este deosebit de expusă la variațiile prețurilor la energie și la eventualele întreruperi ale aprovizionării, din cauza dependenței sale mari de importurile de energie și a posibilităților limitate de diversificare a importurilor pe termen scurt.
