Conform unei prognoze recent realizate asupra economiei României, pentru anul 2024 se așteaptă deja o creștere, însă una timidă. Căci și pe următoarele luni, deficitul bugetar și inflația vor continua să prezinte probleme.
Mai multe detalii sunt prezentate în cadrul unei prognoze realizate de o echipă de profesori ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. Aceștia derulează la momentul de față proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Astfel, de pe urma analizei acestora, reiese faptul că anul 2024 pentru România ar urma să fie unul destul de bun. Asta chiar dacă vor exista câteva impedimente. Prodecanul Levente Szasz a stat de vorbă cu jurnaliștii de la Adevărul, iar cu această ocazie a împărtășit public cele mai noi informații.
Printre veștile bune se numără, de pildă, creșterea PIB-ului. Iar echipa de la Cluj anticipează o astfel de majorare pa baza faptului că se va și consuma mai mult. În ciuda deficitului deja ridicat. De pe urma analizei lor, Levente Szasz și colegii săi spun acum că se așteaptă ca majorarea Produsului Intern Brut să ajunge la o valoare apropiată de 3%.
Timiditatea creșterii economice
„Încetinirea semnificativă a creșterii economice provine în mare parte din scăderea cererii domestice și a celei externe, după ce gospodăriile din România au devenit mult mai prudente în privința consumului, amintesc autorii. În plus, economia Zonei Euro, principalul partener comercial, a avut, de asemenea, doar o creștere modestă”, se menționează în studiul economiștilor clujeni, citat de adevarul.ro.
Aceștia sunt acum de părere că economia din țara noastră a performat destul de bine în ultimii doi ani. În contextul actual, destul de multe state din această parte a Europei au întâmpinat dificultăți majore. „Chiar și în aceste condiții, o decelerare mai puternică a putut fi evitată datorită suportului puternic al fondurilor UE pentru investiții.
Astfel, într-o comparație internațională, economia României a avut o performanță relativ bună, arătând o rată de creștere mai ridicată față de țările din Europa Centrală și de Est (de exemplu, Cehia, Ungaria și Polonia au avut de înfruntat o ușoară scădere a PIB-ului), cât și față de media UE (o creștere de aprox. 0,5%), așa cum reiese din datele Eurostat publicate pentru perioada T1-T3 2023”, se mai arată în raport.
În context extern
Mai departe, lectorul universitar a specificat faptul că, în contextul celor întâmplate la nivel geoeconomic, situația poate fi una detul de complicată. Căci, conform analizei echipei de la Cluj, există posibilitatea ca strategia de „nearshoring”, adică relocarea unor fabrici din Ucraina, Rusia sau țările asiatice în România, să ajungă din ce în ce mai populară și să reprezinte pentru viitorul apropiart un potențial semnificativ pentru România.
„Cu toate acestea, suntem de părere că relocarea simplă a capacităților de producție în România din locații îndepărtate nu reprezintă cea mai eficientă abordare. Similar altor țări din Europa Centrală și de Est (și altor destinații potențiale pentru nearshoring), piața muncii din România este una strânsă, iar salariile au tendința de a crește relativ rapid.
În acest context, producătorii din subsectoarele cu valoare adăugată scăzută ar putea întâmpina dificultăți în recrutare. Considerăm că orice relocare potențială ar trebui să fie însoțită de măsuri menite să sprijine creșterea productivității, de exemplu, prin adoptarea tehnologiilor de ultimă generație”, spune Levent.
