Publicul și politicienii Europei sunt de acord că țările UE ar trebui să facă mai mult pentru a crește producția de arme.
Războiul din Ucraina a schimbat modul de gândire – atât în rândul politicienilor, cât și al publicului – cu privire la necesitatea de a cheltui mai mult pentru apărare.
Invazia Rusiei în Ucraina, în urmă cu mai bine de doi ani, a schimbat dramatic retorica în jurul cheltuielilor pentru apărare, împingând-o în sus pe agenda întregului bloc – adesea în detrimentul altor domenii de politică, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice.
Atât guvernele, cât și oamenii obișnuiți reacționează la război. Eurobarometrul a constatat că 77% dintre cei intervievați susțin o politică comună de apărare și securitate între țările UE. În timp ce 71% sunt de acord că UE trebuie să își consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.
Politicienii sunt în mare parte de acord cu privire la acest lucru.
Un proiect de agendă strategică va fi prezentat liderilor UE
În rândul liderilor UE, există „un consens copleșitor cu privire la obiectivul de a ne asuma o mai mare responsabilitate pentru securitatea și apărarea noastră”, potrivit unui proiect de agendă strategică – un document convenit o dată la cinci ani care prezintă obiectivele blocului.
Oficialii naționali îl finalizează sub coordonarea președintelui Consiliului European, Charles Michel, și se vor reuni din nou vineri. Obiectivul este de a o prezenta liderilor UE luna viitoare.
Efortul va „crea o piață internă pentru produsele și serviciile de apărare, sporind capacitatea de producție și încurajând achizițiile comune”.
Dar intensificarea producției de armament înseamnă creșterea cheltuielilor pentru apărare. Țările europene au sporit cheltuielile de aproximativ un deceniu – de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014. Dar ritmul s-a accelerat semnificativ datorită presiunii fostului președinte Donald Trump și apoi invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
NATO afirmă că anul acesta două treimi dintre cei 32 de membri ai săi vor îndeplini obiectivul alianței de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Acum, țări precum Marea Britanie și Polonia cer ca acest lucru să fie și mai mare.
„Este timpul ca lumea să se trezească. Și asta înseamnă să traducem acest moment în planuri și capacități concrete. Iar acest lucru începe prin a pune bazele unei creșteri la nivelul întregii alianțe a cheltuielilor pentru disuasiunea noastră colectivă”, a declarat săptămâna aceasta secretarul britanic al apărării, Grant Shapps.
Problema banilor suplimentari
Agenda strategică a UE abordează, de asemenea, problema de unde să găsim banii suplimentari pentru a cheltui pentru apărare.
Proiectul include „un nou fond de apărare pentru proiecte europene” prin extinderea mandatului Băncii Europene de Investiții. Miniștrii de finanțe ai UE lucrează deja la acest lucru. Ei modifică regulile băncii pentru a facilita acordarea de împrumuturi pentru proiecte de apărare.
Proiectul menționează, de asemenea, „posibilitatea unor obligațiuni de apărare ale UE”. Cu toate acestea, țările frugale, în frunte cu Germania, nu sunt prea interesate de extinderea împrumuturilor comune ale UE.
Propunerea nu menționează utilizarea de numerar din cadrul Mecanismului european de stabilitate, care oferă ajutor financiar de urgență pentru membrii zonei euro. Aceasta este o idee care a circulat la Bruxelles, dar care nu a avut succes.
Schimbarea modului de gândire în domeniul apărării a fost determinată de războiul din Ucraina. Iar sondajul Barometru, realizat în aprilie, constată un sprijin covârșitor pentru ajutorarea Kievului.
Acordarea de ajutor umanitar este susținută de 87% dintre cei chestionați, 70% susțin lovirea Rusiei cu sancțiuni și 60% aprobă ca UE să finanțeze achiziționarea și furnizarea de echipament militar pentru Ucraina, scrie POLITICO.
