Taiwan și Honduras sunt pe cale de a pierde legăturile diplomatice. Miercuri, 15 martie, Ministerul taiwanez de Externe a avertizat autorităţile din Honduras să nu „ia decizia greşită” de a contrui legături diplomatice cu China, lucru ce ar rezulta, de fapt, în ruperea legăturilor cu Taipeiul.
Avertismentul Taiwanului
În cadrul unui comunicat al Ministerului de Externe de la Taipei, apare solicitarea conform căreia Hondurasul ar trebui să cântărească mai atent decizia de a forma legături cu China, aceasta fiind o capcană ce ar duce la degradarea prietenei longevive dintre Taiwan și Honduras.
„Solicităm Hondurasului să reflecteze cu atenţie şi să nu cadă în capcana Chinei luând decizia greşită de a dăuna prieteniei de lungă durată dintre Taiwan şi Honduras”, arată comunicatul Ministerului de Externe de la Taipei.
Xiomara Castro, preşedintele Hondurasului, a declarat marţi că i-a solicitat ministrului de externe să înceapă deschiderea relaţiilor oficiale cu China. Aparent, postarea preşedintei Castro de pe Twitter „nu clarifică ce fel de relaţie” își dorește Honduras să aibă cu Beijingul, a observat analistul Raul Pineda.
„Dacă este vorba de relaţii diplomatice, va duce la o ruptură cu Taiwan şi la o distanţare de Statele Unite”, a adăugat Pineda, conform Agerpres.
„În acest moment relaţiile China-SUA sunt foarte tensionate şi din acest punct de vedere ar fi o decizie foarte regretabilă”, a avertizat analistul din Honduras.
Negocierile Hondurasului cu China
În prima zi a lunii ianuarie, Eduardo Reina, liderul diplomației honduriene, a avut o întâlnire cu viceministrul chinez de externe, Xie Feng, în pauza de la învestitura preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva. În următoarea zi, oficialul hondurian a anunţat negocieri cu China ce vizează construirea unui baraj hidroelectric. În același timp, a negat informația conform căreia Tegucigalpa și-ar dori să recunoască diplomatic Beijingul.
Beijingul a oferit deja finanţare unui baraj diferit din Honduras, cu o valoare de 300 de milioane de dolari. Acel baraj a fost deschis de preşedintele din acea vreme, Juan Orlando Hernandez, în anul 2021. America Latină a reprezentat o importantă scenă de luptă diplomatică între Beijing şi Taipei din 1949, în perioada în care comuniştii preluau puterea în China continentală şi guvernul naţionalist a fost nevoit să se refugieze pe insula Taiwan.
Regimul de la Beijing a sporit nivelul constrângerilor pentru a diminua amprenta internaţională a Taiwanului, declarând că această insulă guvernată prin democrație este un teritoriu chinez care nu deține dreptul de a întreţine legături oficiale cu alte state, potrivit Agerpres.
În conformitate cu politica Washingtonului, ţările din America Centrală au fost timp de zeci de ani legate de Taiwan. Însă prezentul arată că doar Honduras, Guatemala şi Belize mai păstrează legăturile cu insula. Costa Rica, în anul 2007, Panama, în anul 2017, El Salvador în anul 2018 şi Nicaragua în anul 2021, au recunoscut Beijingul. Un număr de doar 14 ţări de pe glob recunosc Taiwanul. Printre acestea se află Paraguay, Haiti, Vaticanul şi un număr restrâns de naţiuni insulare de mici dimeniuni din Caraibe şi Pacific, potrivit Digi24.
