Esential

Sebastian Burduja: „Suntem printre primele țări care au reglementat serviciile de cloud. România a dat tonul și pentru alte state”

Sebastian Burduja: „Suntem printre primele țări care au reglementat serviciile de cloud. România a dat tonul și pentru alte state”
Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, sursă foto arhiva personală (2)

Aflat în fotoliul de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării din luna mai a anului 2022, Sebastian Burduja și-a propus să ghideze transformarea digitală a României. Este un liberal școlit la Stanford și Harvard, două universități de top la nivel mondial, și s-a întors în țară din Statele Unite ale Americii, unde este stabilită familia sa, cu speranța că poate să modernizeze atât aparatul birocratic public cât și mediu privat. Visează la o Românie care să nu aibă „zone albe fără internet, funcționari publici care să aibă competențe digitale avansate, iar toți românii să aibă identitate digitală”.

Statul român se confruntă cu o mulțime de provocări în ceea ce privește fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dintre statele membre ale UE, după cum știm, România este cea care are nevoie cel mai mult de acești bani pentru a-și moderniza aparatul de stat și pentru a promova digitalizarea mediului privat.

Banii pentru digitalizare din PNRR

„În PNRR sunt prevăzuți suficienți bani pentru digitalizare. Sunt 1,8 miliarde de euro (cea mai mare contribuție pentru o singură componentă) – Componenta 7: Transformarea digitală. La acestea se adaugă și celelalte proiecte de digitalizare din alți piloni ai PNRR, ajungând la 5,7 miliarde euro – 20,5% din valoarea totală. Am spus și cu alte ocazii: îmi doresc ca transformarea digitală să fie la fel de importantă pe agenda publică așa cum sunt investițiile în infrastructură, școli sau spitale. Când oamenii vor cere proiecte de digitalizare, clasa politică va reacționa mult mai bine – probabil vom vedea și campanii electorale construite în jurul obiectivului de transformare digitală. Cele mai mari provocări în ceea ce privește digitalizarea rămân mentalitățile și capacitatea, în administrație publică și în societate, în general. Datorită PNRR, digitalizarea a devenit prioritară pentru foarte multe dintre instituțiile publice. Avem zilnic discuții cu colegii din alte ministere, autorități, agenții, lucrăm strâns pe proiectele de digitalizare pe care le coordonează. Sigur că întotdeauna e loc de mai bine și am convingerea că pe măsură ce vom vedea cu toții beneficiile acestor mari proiecte, deschiderea va fi și mai mare”, a declarat ministrul Burduja.

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, sursă foto arhiva personală (3)

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, sursă foto arhiva personală (3)

Proiectele care vor defini România digitală

El este de părere că de departe, cel mai important proiect demarat de când a preluat mandatul de ministru al Digitalizării este cloud-ul guvernamental. „Este cel mai complex și care generează cele mai multe dezbateri. La nivel european suntem printre primele ţări care au reglementat serviciile de cloud. România a dat tonul şi pentru alte state. Suntem țara care a pus în lege ca accesul la datele cetăţenilor să fie jurnalizat şi notificat în timp real fiecărui cetăţean. Prin cloud-ul guvernamental se va crea infrastructura necesară pentru livrarea unor servicii publice digitale de calitate pentru toți cetățenii. De asemenea, interoperabilitatea serviciilor de cloud ne va determina să adoptăm principiul „once-only” în relația cetățenilor cu autoritățile, reducând în mod semnificativ procesele birocratice. Am reușit să setăm cadrul legal, însă proiectul cloudului este în plină derulare și lucrăm cu turația la maxim pe toate fronturile. PNRR include mai multe proiecte mari de digitalizare, dar nu toate sunt în coordonarea MCID. Din contră, majoritatea sunt gestionate de ministerele de linie. Câteva exemple: realizarea sistemului de eHealth și telemedicină (alocare 400 mil. EUR), digitalizarea sistemului judiciar (alocare 162,31 mil. EUR), carte de identitate electronică și semnătură digitală calificată (alocare 200 mil. EUR) și multe altele”, ne explică ministrul Burduja.

Cloud-ul guvernamental și războiul împotriva birocrației

„Vreau să precizez de la început că ne consultăm în permanență cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea infrastructurii de cloud guvernamental. Suntem în etapa în care ne pregătim pentru procedura de achiziție pentru infrastuctura ca serviciu (IaaS) și platforma ca serviciu (PaaS). E important de spus că orice firmă poate veni cu aplicații în cloud, poate participa liber la procedura de achiziții pentru construirea cloudului.

Pentru dosarul cu șină am dat un termen, următorii 3-5 ani. Cele mai mari speranțe mi le pun în PSCID, sistemul care va permite o identificare rapidă a fiecărui român care solicită un serviciu public digital. Plus platforma de interoperabilitate, la care se lucrează.

În paralel lucrăm și pe partea legislativă. Încă de anul trecut, împreună cu colegul meu deputat PNL George Tuță și cu zeci de alți colegi de la toate partidele democratice, am declarat război oficial birocrației.

În primăvara anului 2021, George a depus un proiect de lege care vizează interdicţia instituţiilor publice centrale de a solicita cetăţenilor acte sau copii de pe acte emise de autorităţi publice. Nu doar că am semnat și susținut această, inițiativă, ci am venit cu un proiect legislativ nou în completare, pentru a extinde aceste beneficii pentru cetățeni la autoritățile publice de nivel local, precum și la universități, companii de utilități etc. Totodată, proiectul meu interzice perceperea unor taxe de la cetățeni pentru copii xerox, argumentând că astfel de biruri sunt profund incorecte”, ne garantează Burduja. Conform spuselor sale, proiectul va intra în curând în Camera Deputaților, for decizional, și are încredere că va primi susținerea colegilor.

Mediul privat are nevoie de digitalizare pentru a prospera

În ultimii ani componenta de digitalizare a mediului privat a devenit o necesitate pentru proiectele cu finanțare europeană pentru IMM-uri. Digitalizarea se traduce printr-o activitate mult mai dinamică a mediului privat, iar mai mult sau mai puțin, orice companie care vinde ceva destinat publicului are nevoie de o prezență în online pentru a fi relevantă și competitivă în ziua de astăzi. Chiar dacă am înregistrat progrese în ultimii doi ani la acest capitol, mai avem multe de făcut, spune Burduja.

„Chiar dacă în timpul pandemiei, IMM-urile au făcut progrese pe partea de adoptare a noilor tehnologii, mai avem foarte mult loc de creștere. La nivel european, utilizarea cloud computingului a atins 34% dar, utilizarea Inteligenței Artificiale și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8% și, respectiv, 14%. Iar obiectivul până în 2030 este de 75%. Tot la nivel european, doar 55% dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea. Iar aici obiectivul este de cel puțin 90% până în 2030. Altfel spus, aproape jumătate dintre IMM-urile din UE nu beneficiază de toate oportunitățile noilor tehnologii. Noile tehnologii au un rol vital în dezvoltarea economică și, implicit, a mediului de afaceri. Tocmai de aceea tema este prioritară pe agenda europeană și pe cea locală”, ne-a transmis ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Care sunt domeniile în care România performează la capitolul digitalizare, dar nu sunt atât de cunoscute în spațiul media?

„Avem locuri fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor din forța de muncă (locul 2 la nivel european) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniu (locul 4). Datele INS/Eurostat arată că în anul 2021, 80,8% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă, în creṣtere faṭă de anul 2020 cu 2,6 puncte procentuale. Vă mai las câteva date la nivelul anului trecut despre care se vorbește prea puțin. 76.3% dintre români au realizat apeluri video/audio. 48.2% dintre cei care au studii superioare sunt utilizatori ai serviciilor de e-guvernare și administrație locală online. 55.7% dintre studenți și elevi peste 16 ani caută pe internet informații despre bunuri și servicii. 68.6% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 34 ani au făcut cumpărături pe internet. 50.7% dintre angajați utilizează aplicații de productivitate (ex. editoare de text). 86.2% dintre persoanele din mediul urban folosesc internetul zilnic sau aproape zilnic. Sunt date publice, incluse în studii de specialitate, dar prea puțin mediatizate. Avem, fără îndoială, mult de lucru la capitolul competențe digitale, dar baza de la care plecăm nu este cea mai rea”, ne prezintă Sebastian Burduja.

Peste 1.000 de biblioteci „vor renaște” în următorii ani

La sfârșitul zilei, oricât de mult am vorbi despre digitalizare, nu vom avea niciun rezultat dacă nu schimbăm situația în care se află educația din acest domeniu în România. Conform indicelui DESI sau a altor studii realizate de Eurostat sau INS, România se află pe ultimele locuri la nivelul UE la capitolul de competențe digitale în rândul cetățenilor de rând. Mai pe scurt, românii au acces la internet, dar ori nu știu cum să-l folosească, ori nu-l înțeleg. Ministrul Burduja a transmis că există discuții și proiecte comune cu Ministerul Educației pentru a stimula dezvoltarea competențelor digitale în rândul tinerilor, dar și a adulților, care vor fi anunțate în scurt timp. Totodată, există și în PNRR un proiect care are ca obiectiv formarea de competențe digitale.

„Peste 1.000 de biblioteci vor renaște și vor deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. Sunt prevăzute investiții în renovarea și echiparea a cinci sedii centrale de biblioteci județene și 100 de biblioteci rurale, municipale sau orășenești, ce vor fi transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, iar 1.030 de biblioteci vor fi modernizate și echipate. 100.000 de români vor beneficia de cursuri pentru dezvoltarea competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală. Bugetul total al investiției este de 37 de milioane de euro, bani din PNRR. Lucrăm în cadrul ministerului, împreună cu parteneri din societatea civilă, la un proiect de mapare a tuturor proiectelor și programelor educaționale din România. Sunt foarte multe, din toate direcțiile, însă cel mai important criteriu trebuie să fie credibilitatea. Trăim în vremuri complicate, dominate de manipulare și fake-news. Trebuie să ne informăm doar din surse credibile”, ne garantează Burduja.

Cum vede ministrul Sebastian Burduja România la sfârșitul anului 2027?

„Văd o Românie care să nu mai aibă zone albe fără internet, funcționari publici care să aibă competențe digitale avansate, iar toți românii să aibă identitate digitală. Așa vom avea o administrație fără birocrație și un stat prietenos cu cetățeanul. Lucrăm în fiecare zi la ceea ce numesc România viitorului. Care poate fi explicată foarte simplu: țara din care nimeni să nu mai plece și în care toți cei plecați să se întoarcă”