Într-o discuție telefonică cu președintele Franței, Emmanuel Macron, Vladimir Putin a adus în discuție atacurile nucleare de la Hiroshima și Nagasaki, care au determinat Japonia să capituleze în cel de-al Doilea Război Mondial. În august 1945, când au detonat cele două bombe nucleare la Hiroshima și Nagasaki, Statele Unite au ucis peste 350.000 de persoane, dintre care foarte mulți civili.
Aceste declarații fac parte dintr-un discurs continuu al lui Vladimir Putin, care, de la începutul conflictului din Ucraina, a amenințat în mai multe rânduri că va recurge la folosirea bombelor atomice pentru a răpune adversarii Federației Ruse.
De altfel, îngrijorările întregii lumi vizavi de luarea acestei decizii au crescut în ultimul timp, pe măsură ce invazia Rusiei a suferit o serie de eșecuri majore. În plus, retorica lui Putin arată faptul că Moscova are toate opțiunile pe masă în ceea ce privește ocuparea ilegală a unor părți din Ucraina.
Teama începerii unui război nuclear
Agențiile de securitate se tem că Vladimir Putin ar avea de gând să detoneze o bombă deasupra Mării Negre, fapt care ar declanșa un război nuclear complet.
Analiștii consideră că discursul lui Putin devine din ce în ce mai agresiv după ce ucrainenii au atacat podul de la Kerci dintre Rusia și Crimeea. Liderul de la Kremlin a transmis că acest incident ar fi „depășit o linie roșie”, scriu cei de la Aleph News.
Franța inofensivă
De cealaltă parte, Macron a menționat faptul că țara sa nu va fi atrasă într-un război nuclear cu Federația Rusă. De asemenea, președintele din Hexagon a subliniat că Franța nu ar ataca Rusia, chiar dacă aceasta ar lansa un atac nuclear asupra Ucrainei.
„Franța are o doctrină nucleară care se bazează pe interesele vitale ale țării și care sunt clar definite. Acestea nu ar fi în joc dacă ar avea loc un atac balistic nuclear în Ucraina sau în regiune”, a susținut Macron.
Însă, de la acea vreme, președintele francez a fost criticat de observatori şi politicieni din opoziţie, pentru că nu a rămas vag în subiectul disuasiunii nucleare.
„Credibilitatea disuasiunii (nucleare) are la bază faptul că nu spunem nimic despre ceea ce vom avea de făcut”, a susținut la postul de radio FranceInfo, fostul preşedinte francez François Hollande.
Acesta a menționat că este necesar „să spui cât mai puţin posibil şi să faci cât mai mult posibil”. De asemenea, aceste declaraţii ale Macron, potrivit cărora singura putere nucleară din cadrul Uniunii Europene (UE) nu ar răspunde nuclear unui atac rus în Ucraina nu oferă asigurări unor state membre ale NATO, precum Polonia, România sau Slovacia.
„În opinia mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu mă bag în acest joc şi, oricum, Putin trebuie să fie conştient că are să piardă”, a scris adjunctul directorului cercului de reflecţie Foundation for Strategic Research, Bruno Tertrais, într-o postare pe Twitter, scriu cei de la News.ro.
„Când l-am auzit, aproape că am căzut de pe scaun”, a mai spus și vicepreşedintele Comitetului Forţelor Armate din cadrul Adunării Naţionale, camera inferioară a Parlamentului francez, deputatul Jean-Louis Thiériot.
„Aceasta este o greşeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este o anumită incertitudine în privinţa a ceea ce este considerat un interes vital”, a mai adăugat acesta.
