În cadrul unei convorbiri telefonice de astăzi, președintele Vladimir Putin i-a comunicat cancelarului german Olaf Sholz că Ucraina este vinovată pentru bombardamentele ruse asupra structurii sale energetice, deoarece nu dorește să deschidă negocierile și se lasă pradă presiunilor occidentale de a continua războiul împotriva Rusiei.
Putin susține că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”, denunţând de asemenea poziţia „distructivă” a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea.
„A fost atrasă atenția asupra poziției distructive a statelor occidentale, inclusiv a Germaniei, care alimentează regimul de la Kiev cu arme și antrenează armata ucraineană. Toate acestea, precum și sprijinul politic și financiar amplu pentru Ucraina, conduc la faptul că Kievul respinge complet ideea oricăror negocieri”, a declarat Kremlinul, conform HotNews.
Potrivit afirmațiilor președintelui rus, bombardamentele asupra Ucrainei și a instalațiilor sale energetice vin ca răspuns la atitudinea și acțiunile Kievului, alimentate de susținerea Occidentului și de refuzul de a începe negocierile.
„A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie, potrivit TVR.
Putin îl cere lui Scholz să regândească poziția Germaniei
Kremlinul a declarat că partea germană a făcut presiuni pentru acest apel, iar Putin a îndemnat Berlinul să „își reconsidere abordările în contextul evenimentelor din Ucraina”. Președintele Putin atrăsese atenția asupra „trăirii distructive a statelor occidentale, inclusiv a Germaniei”, iar Kievul a respins complet ideea de discuții.
În timpul convorbirii care a durat o oră, Berlinul a declarat că liderul german l-a îndemnat pe omologul său să găsească o soluție diplomatică care să implice retragerea trupelor rusești din Ucraina „cât mai curând posibil”.
Kievul a declarat, în repetate rânduri, că negocierile de pace vor putea începe abia după ce toate trupele rusești se vor retrage din Ucraina, inclusiv din Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia încă din 2014.
Rusia respinge oferta lui Joe Biden de a intra în discuții
De asemenea, Kremlinul a respins condiţiile evocate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden, care a declarat joi seară reporterilor că este pregătit să se întâlnească cu liderul rus „dacă, de fapt, există un interes ca el să decidă că este în căutarea unei modalități de a pune capăt războiului”. De asemenea, Biden l-a avut ca invitat la Casa Albă pe președintele francez, Emmanuel Macron, cu care a discutat și despre problema Ucrainei.
Rusia afirmă că refuzul Occidentului de a recunoaște „noile teritorii” confiscate Ucrainei îngreunează negocierile de pace, după ce președintele Joe Biden a indicat că ar fi dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin.
Kremlinul a declarat că este deschis la negocieri, dar nu și la cererea Occidentului de a se retrage din Ucraina. Rusia a anexat ilegal patru regiuni ucrainene la sfârșitul lunii septembrie, fără să controleze niciuna dintre ele. La nouă luni de la începerea invaziei, Rusia a pierdut mai mult de jumătate din teritoriul pe care l-a ocupat în primele luni ale conflictului.
