Situația la nivelul țării nu este una extrem de favorabilă. Comerțul cu amănuntul reprezintă principalul motor al economiei țării. Potrivit unei analize a Frames, acest sector să semne că se apropie de o perioadă de criză. Aceste probleme sunt generate de anumite decizii luate la nivelul țării.
Puterea de cumpărare a românilor este în scădere. Prețurile pentru anumite produse au atins un nivel inimaginabil. Motiv pentru care anumite persoane nu își mai permit să cumpere ca înainte. Aceste probleme vin pe fondul inflației mari și a creșterii taxelor.
Comerțul cu amănuntul, la un pas de criză
România riscă să se confruntă cu mari probleme economice. Cel mai important motor al creșterii economice este comerțul cu amănuntul. Astfel, acest sector este în scădere și se confruntă cu dificultăți. Care sunt generate de scăderea puterii de cumpărare, un efect al inflației și a creșterii taxelor. Potrivit analizei Frames, dacă nu vor fi aplicate măsuri de susținere a consumului, România riscă pierderi importante.
„Comerţul cu amănuntul dă primele semne de criză, pe fondul efectelor inflaţiei şi al creşterii taxelor. Scăderea puterii de cumpărare şi accentuarea problemelor pe lanţurile de aprovizionare, ca urmare a măsurilor de plafonare la energie, gaze şi alimente de bază, riscă să ducă România spre un al doilea trimestru consecutiv de scădere economică, adică spre recesiune tehnică” se arată în cadrul analizei companiei de consultanță.
România, cea mai mare inflație din UE
Potrivit datelor, România are pentru a două lună consecutiv cea mai mare inflație din UE. Astfel, românii sunt mai reticenți în a cumpăra diferite produse. Lucru care se observă în scăderea vânzărilor din comerțul cu amănuntul. Astfel, măsurile luate în ultima perioadă de Guvern au stimulat inflația.
„Inflaţia din România este la un nivel dublu faţă de ţările din Vest. În Polonia, o ţară cu care ne place să ne comparăm, inflaţia este de numai 4%, faţă de 7% la noi. Ce au făcut ei şi n-am făcut noi de au o inflaţie mai mică? În primul rând au redus la zero TVA la produsele alimentare şi nu au impus acele praguri de preţuri uriaşe la energie şi gaze” se arată în analiză.
Vânzări în scădere
Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri globale din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 17,2% în ianuarie 2024 față de luna precedentă. Singura excepție fiind comerțul cu autovehicule și motociclete. Vânzările de carburanți au scăzut cu 14%, comerțul cu produse nealimentare a scăzut cu 13,9%, iar comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a scăzut cu 22,2%.
„Este cea mai puternică corecţie din comerţ din ultimii ani, anticipată de temperarea semnificativă a vânzărilor din lunile anterioare. În luna decembrie, considerată vârful de vânzări de peste an (Crăciun, Revelion etc.), comerţul cu amănuntul a scăzut, în serie ajustată, faţă de luna noiembrie 2023, cu 0,2%. Datele din ianuarie vin să confirme tendinţa îngrijorătoare” se arată în analiza.
Creșterea taxelor în România
Potrivit analizei, scăderile înregistrate în zona de retail au fost antrenate de majorarea taxelor. Măsură care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Experții au evidențiat că aceste inițiative au dus la scăderea vânzărilor, în loc să aibă ca efect creșterea încasărilor.
„Majorarea TVA la produsele alimentare sănătoase, creşterea taxelor pentru produsele cu zahăr, băuturi şi tutun, alături de creşterea taxelor pe afaceri şi prelungirea plafonării adaosului comercial au avut un efect de bumerang. În loc să ducă la creşterea încasărilor, au contribuit la scăderea vânzărilor, fapt care demonstrează, dacă mai era nevoie, că atunci când creşti taxele în perioadă de criză, încasările scad vertiginos, un element de manual de economie”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Parte importantă din economie
Comerțul cu amănuntul este cel mai important element care contribuie la formarea PIB. Așadar, veniturile din acest sector reprezintă 40% din totalul veniturilor din economia națională. Industria de retail și distribuție a plătit 448 de miliarde de lei în taxe și impozite în ultimii 15 ani. Din care 36% reprezintă contribuții pentru muncă și 50% plata TVA. Această industrie are cea mai mare contribuție la bugetul național, reprezentând între 12-13% din toate impozitele colectate.
„De aceea, tendinţa negativă remarcată de datele statistici este extrem de importantă. Pentru că arată că economia trece printr-o perioadă de criză, lovită de cea mai perfidă boală – inflaţia, pentru care pare că nu avem un tratament eficient”, a explicat Adrian Negrescu, conform Economedia .
