În pofida eliminării unei măsuri considerate restrictive care a provocat proteste importante la Tbilisi, grupurile de opoziție din Georgia au declarat joi că vor continua să protesteze împotriva guvernului, potrivit Agerpres și AFP.
Mai multe partide din opoziție au prezentat o declarație comună, care precizează că „Mobilizarea nu se va opri atât timp cât nu va exista garanţia că Georgia este ferm angajată pe o cale pro-occidentală”. În același timp, a fost anunțat un nou miting, programat pentru joi, 9 martie, spre seară.
Protestele continuă în Georgia
„Cerem eliberarea imediată a zecilor de manifestanţi care au fost arestaţi la protestele de marţi şi miercuri” au mai precizat partidele de opoziţie.
Marți și miercuri seară, la Tbilisi au avut loc proteste uriașe împotriva adoptării unei legi privind „agenții străini”, similară celei în vigoare în Rusia. Polițiștii au folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții.
Partidul de guvernământ „Visul georgian” a declarat joi, 9 martie, că măsura a fost retrasă ca răspuns la această mobilizare de amploare.
Conform legislației, organizațiile care obțin mai mult de 20% din banii lor din străinătate trebuie să se înregistreze ca „agenți străini” sau riscă să plătească o taxă.
Potrivit AFP, aceste proteste fac parte dintr-o criză politică mai amplă în această națiune din Caucaz. După „revoluția trandafirilor” din 2003, Georgia, o fostă republică sovietică care a fost afectată de implicarea militară rusă în 2008, încearcă acum să adere în mod oficial la UE și la NATO.
Mihail Saakașvili, un lider pro-occidental care a fost pus în funcție ca urmare a acestei revoluții, se află în prezent în opoziție și este încarcerat, unde caută răzbunare politică.
Cu toate acestea, o serie de acțiuni recente ale actualei administrații, cum ar fi legea „agenților străini”, au pus sub semnul întrebării dacă aceasta mai sprijină sau nu Occidentul, opoziția acuzând-o că se află de partea Moscovei.
Ce presupunea legea?
Proiectul de lege „privind transparența influenței străine” avea ca scop dezvăluirea fluxurilor financiare străine, dar detractorii se temeau că va fi o metodă prin care guvernul va reduce la tăcere opiniile divergente.
Potrivit legislației propuse, organizații precum cele din domeniul mass-media puteau fi etichetate drept „agenți străini” dacă primesc mai mult de 20% din banii lor din străinătate.
Opozanții au citat o legislație similară aprobată în Rusia, care declară toate organizațiile sau persoanele „agenți străini” dacă primesc finanțare din exterior sau sunt supuse „influenței străine” într-un alt mod.
Fostul ministru georgian al educației, Ghia Nodia, a declarat pentru Al Jazeera că proiectul de lege putea împiedica libertatea jurnalistică într-o națiune în care guvernul deține o mare parte din mass-media.
„O mare parte a presei independente din Georgia primește sprijin extern. Guvernul spune că este doar pentru transparență, dar acest proiect de lege este un model al legislației rusești, iar în Rusia, legislația a fost un pas spre reprimarea presei independente”, a spus el.
