Esential

Florin Spătaru, ministrul Economiei: ”România va avea o strategie pe hidrogen”. Care este viitorul oțelului verde pe plan local

Florin Spătaru, ministrul Economiei: ”România va avea o strategie pe hidrogen”. Care este viitorul oțelului verde pe plan local
sursă foto CAPITAL

Prezent la masa rotundă organizată de Capital „Viitorul sustenabil al industriei românești”, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a vorbit despre hidrogen și cum poate să faciliteze tranziția către o economie verde. El a declarat că România va produce hidrogen pentru uz intern, nu îl va exporta, iar cu cât vom ajunge să avem oțel verde pe plan local, cu atât vom avea un avantaj competitiv în fața altor actori din Europa.

Florin Spătaru este de părere că economia României este pregătită pentru tranziția către energie verde și că dispunem de toate resursele necesare pentru a respecta obiectivele Green Deal. Totuși, problema investițiilor în regenerabile trebuie tratată într-un context amplu și dinamic, mai ales în contextul evoluțiilor geopolitice recente. Totodată, legat de Green Deal, ministrul a recunoscut că lucrurile nu sunt chiar atât de idealiste nici la nivel european, mai ales după ce Parlamentul European a refuzat pachetul Fit for 55.

România urmează să aibă o strategie a hidrogenului

„Aceste obiective majore nu sunt atât de ușor de atins, există în continuare dispute, sunt unele țări care și-au stabilit obiective, stragii, pe hidrogen. Din acest punct de vedere poate România este în urma altora, dar vom avea o strategie pe hidrogen într-un timp relativ scurt, Ministerul Economiei va face strategia industrială a hidrogenului, iar ministerul Energiei se va ocupa de partea de producție”, a declarat ministrul Economiei.

Florin Spătaru ne-a asigurat că în momentul în care România va ajunge să producă hidrogen, o va face pentru necesarul național și pentru a dezvolta un lanț de valoare în economia locală.

„Acest hidrogen, la care trebuie să fim foarte clari, nu îl producem pentru ca să-l exportăm, ar fi cea mai mare greșeală. Hidrogenul o să-l producem pentru a-l utiliza în lanțul de valoare corespunzător. Transportul acestui hidrogen o să-l facă prea scump pentru piețele internaționale. Trebuie să găsim legătura între producție și utilizare cât mai aproape, și aici sud-estul României este favorizat, pentru că avem Liberty și alți utilizatori și avem producție de energie regenerabilă. Avem parcuri eoliene, venim cu parcuri fotovoltaice, putem produce hidrogen prin electroliză și atunci să se ajungă la producția de oțel verde”, a declarat Florin Spătaru în timpul mesei rotunde „Viitorul energetic al industriei românești”.

Sandip Biswas

Sandip Biswas

Sandip Biswas, Director de Investiții al GFG Alliance (grupul care deține Liberty Galați) și CEO interimar al diviziei Liberty Primary Steel and Mining, i-a transmis ministrului că este bucuros de declarațiile sale, însă industria oțelului din România are nevoie de o strategie de tranziție către hidrogen prin utilizarea gazului natural.

„Cred că trebuie să recunoaștem că poate avem o strategie de hidrogen, dar ecologia viabilă economic nu este disponibilă astăzi. Suntem departe de realitate. Cererea mea este să avem o tranziție, o strategie de tranziție prin gaz natural, în această țară avem gaz natural abundent și putem crea o strategie de tranziție către o economie pe hidrogen. Este bine să avem o țintă pentru hidrogen, dar avem timp, dar ce facem până atunci? Utilizarea gazului natural poate reduce amprenta de carbon semnificativ, în special pentru industria noastră, motiv pentru care am avea nevoie de o strategie de tranziție. Industria de hidrogen este direcția în care trebuie să mergem, dar nu avem timpul necesar”, i s-a adresat Sandip Biswas ministrului Economiei.

Florin Spătaru i-a transmis managerului că aceasta este și poziția guvernului, însă România nu se uită doar la masterplanul european, ci și la impactul acestor transformări în economia locală. „Asta se referă și la industria automotivă, siderurgică, iar cu cât mai repede vom face acest lucru vom avea avantaje competitive. Știți foarte bine că oțelul verde va deveni un element cheie în competitivitatea țărilor europene. Cu cât mai repede ajungem acolo, cu cât mai repede implementăm aceste investiții, ele vor reprezenta un avantaj”, a spus ministrul Economiei.

Dispunem de resursa umană pentru tranziția către energia verde

Florin Spătaru a transmis că una dintre principalele provocări ale tranziției către economia verde constă și în resursa umană, o problemă care nu este doar a României, ci a întregii Europe. El este de părere că putem lucra alături de partenerii europeni care au acumulat experiență în zona tranziției către energie regenerabilă și putem adopta, cu ajutorul lor, curiculele necesare pentru a educa noua generație în spiritul obiectivelor Green Deal.

„Putem utiliza o parte din experiența cumulată la nivel european și putem colabora cu structuri care au dezvoltat deja anumite curricule, pe care le putem implementa, dar avem nevoie de ajutorul universităților. Suntem într-o poziție favorabilă pentru că universitățile tehnice românești au realizat că trebuie să lucreze, să dezvolte acele hub-uri de inovare și să lucreze cu sectorul economic pentru dezvoltarea acestor competențe.

Suntem în legătură cu ministerul Educației și cu universitățile direct, discutăm cu ei să facă pași în direcția asta. Europa trebuie să-și stabilizeze un nou model economic. Trebuie să-și dezvolte un nou model de realizare a produselor și de consum al produselor. Din perspectiva asta România, care poate nu a beneficiat de componenta R&D ca alte țări dezvoltate, are această oportunitate, de a o lua de la un nivel la care sunt multe alte țări. Putem să facem această tranziție cu fondurile necesare și strategia necesară într-un mod acceptabil”, a declarat ministrul.

Unde se blochează lucrurile, de ce nu vedem progrese chiar dacă pe foaie totul pare roz

Florin Spătaru a declarat că dispunem de resursa umană, că avem capacitatea ca mediul universitar să o formeze, că actorii implicați în această tranziție sunt dedicați și chiar se arată interesați în obiectivele asumate. Ce ne lipsește atunci, unde se întâmpină problemele?

„Cred că lipsește pragmatismul, acest pragmatism care începe să se simtă din ce în ce mai mult la nivel guvernamental. La nivelul guvernului există o deschidere către mediul de afaceri și o comunicare mult mai intensă pe subiecte de real interes.

Mi-am asumat ca ministru al Economei nu să fiu doar ministru de stat, ci ministru al întregii economii a României. Discuțiile pe care le avem cu asociațiile profesionale și entitățile duc la politici publice care să fie implementate corespunzător. Vă dau două exemple: strategia pe competitivitate și strategia pe economie circulară, am finalizat demersurile și le discutăm cu mediul de afaceri.

Noi, ca ministere, putem să realizăm acea comunicare interministerială prin care să dezvoltăm un concept sau un demers care să vizeze sectoare industriale și nu neapărat o companie sau alta. Într-un astfel de demers cu siguranță vom găsi o soluție. Guvernul României, din 24 noiembrie, și-a îndeplinit toate țintele din PNRR, lucru pe care mulți nu-l credeau posibil. Am reușit să transmitem un mesaj puternic Parlamentului și s-a adoptat după mulți ani legea offshore și sunt pași pe care îi facem în acest moment pentru sprijinirea sectorului economic și componenta socială.

Facem pași importanți în a prinde din urmă ceea ce poate am pierdut. Au fost două programe pe industria bateriilor foarte importante pentru electrificare mobilității pentru care România nu și-a declarat nici măcar interesul. Au fost nenumărate solicitări către Guvern pentru exploatarea materiilor prime la care nu am răspuns până acum. Ceea ce putem spune acum este că avem un sprijin politic consistent și un guvern care vrea să performeze. Sunt pași pe care trebuie să-i recuperăm, dar o facem, pentru a putea să dăm această predictibilitate economiei românești până în 2050”, a explicat Florin Spătaru, ministrul Economiei.