Reuniunea anuală a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York a fost o adevărată mană cerească pentru președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. El a avut șansa de a se debarasa de imaginea sa de pe scena internațională. Liderul și-a rezolvat divergențele cu vechii dușmani. Aici s-ar încadra foarte bine premierul Benjamin Netanyahu al Israelului.
Apoi, Erdoga și-a creat noi legături cu alți lideri. În timp ce proeminenții din Franța, Marea Britanie, Rusia și China au ales să nu participe la Adunarea Generală a ONU. Acum, omul forte al Turciei a folosit această ocazie ca pe o ofensivă diplomatică. Convenția din acest an, la fel ca și cea de anul trecut, a avut loc în umbra războiului dintre Ucraina și Rusia.
Starea actuală a războiului din Ucraina a subliniat încă o dată vitalitatea geopolitică a Turciei. Liderul turc s-a descurcat cel mai bine până acum. A jucat în ambele tabere și a navigat printr-o politică de neutralitate destul de controversată din punct de vedere moral între Rusia și Ucraina. Deși exasperat de relația lui Erdogan cu președintele rus Vladimir Putin, blocul occidental a apărut reticent în a ataca dur Ankara. Asta după eforturile sale de mediere în acordul privind cerealele, schimbul de prizonieri și multe altele.
Erdogan este pe val
Eforturile recente ale Turciei, inclusiv sprijinul său pentru aderarea Suediei la NATO, l-au determinat chiar pe un analist să sugereze că Turcia „se întoarce spre Occident”. Cu toate acestea, astfel de concluzii pot fi premature. Sau chiar înșelătoare. În realitate, modelul politic al lui Erdogan oglindește din ce în ce mai mult un autoritarism competitiv. Un regim caracterizat de autocrație electorală prin care se dezvăluie o administrație cu un bilanț neliniștitor în ceea ce privește drepturile omului și democrația.
Pentru președinte, nu a durat mult timp după blitzul diplomatic de la ONU să revină la sinele său autoritar. Săptămâna trecută, o curte de apel din Turcia a aprobat pedepse cu închisoarea pentru activistul Osman Kavala. Aceleași pedespe se aplică acum și pentru alte persoane în procesul infamului proces privind protestele din parcul Gezi. Autoritățile l-au acuzat pe Kavala și pe alții că au încercat să răstoarne guvernul prin tulburări civile și proteste în masă. Aceste acuzații au fost considerate de critici ca fiind motivate politic și nefondate. Kavala va executa acum o pedeapsă pe viață.
Planurile mari ale liderului de la Ankara
„Reflectând lipsa de independență judiciară sub Erdogan, curtea de apel din Turcia menține condamnarea la închisoare pe viață a lui Osman Kavala. Hotărârea luată de pe urma faptului că nu a făcut altceva decât să fie un lider civic și un țap ispășitor pentru protestele din Parcul Gezi împotriva lui Erdogan”, a scris pe Twitter Kenneth Roth, fost director executiv al Human Rights Watch (HRW).
Într-o hotărâre de referință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Turcia a încălcat drepturile lui Yuksel Yalcinkaya, un profesor turc care a fost încarcerat pentru că a fost acuzat de apartenență la o organizație teroristă. Dovezile prezentate de acuzare s-au bazat exclusiv pe faptul că acesta a descărcat o aplicație pentru smartphone. Publicația AP a raportat: „Într-o declarație, instanța a afirmat că „o astfel de abordare uniformă și globală a sistemului judiciar turc față de probele ByLock s-a îndepărtat de cerințele prevăzute în legislația națională” și a încălcat „garanțiile convenției împotriva urmăririi penale, condamnării și pedepselor arbitrare””, citează NewsWeek.
