În termeni nominali, datoria publică pe cap de locuitor în România a crescut de aproximativ 100 de ori din 1995 până în prezent, de la 65 de euro pe cap de locuitor la peste 6.000 de euro pe cap de locuitor la sfârșitul anului 2021, potrivit unui studiu realizat de Cristian Păun, profesor la Facultatea de Relații Economice și Relații Internaționale (REI) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București.
Având în vedere că România a ajuns să plătească dobânzi de 6 miliarde de euro într-un singur an și că în ultimii 25 de ani dobânzile au depășit 50 de miliarde de euro, problema datoriei publice nu este nici pe departe suficient discutată.
Am plătit 50 de miliarde de euro în dobânzi
„În 1995 datoria era de 65 de euro pe cap de locuitor (echivalent – n. red.). În 2021 a ajuns la peste 6.000 de euro. Adică o familie de 2 adulţi şi 2 copii are o datorie publică astăzi de 24.000 de euro. Deci astăzi trebuie să fii conştient, ca român, că statul ţi-a pus în contul de datorii 24.000 de euro. Ai un minus fără să ai străzi, fără să ai spitale, fără să ai şcoli“, a spus Cristian Păun, la ZF Live.
Datoria publică a crescut la aproape 6.000 de euro pe persoană, ceea ce înseamnă aproximativ 24.000 de euro pentru o familie cu doi adulți și doi copii.
Datoria publică a României a fost cauzată de deficitele bugetare sau de faptul că guvernele au adus mai puțini bani decât au cheltuit. Prin urmare, pentru a-și satisface cererile, statul se împrumută. Împrumutarea nu este un lucru teribil, dar ceea ce se împrumută este mult mai crucial, potrivit lui Păun.
„Am plătit dobânzi la datoria publică din 1995 încoace echivalentul a 50 de mld. de euro, o pătrime din PIB-ul anual al României astăzi. În 2022 am ajuns să cheltuim pe dobânzi, ca procent din PIB, cât jumătate din investiţii sau cât toate cheltuielile de capital ale României. Să plăteşti pe dobânzi mai mult decât pe investiţii înseamnă faliment pe termen mediu-lung.“
Cum a evoluat datoria externă
Datoria externă pe termen scurt a fost de 45,03 miliarde de euro (31,6% din totalul datoriei externe) la 31 decembrie 2022, în creștere cu 15,4% față de decembrie 2021, iar datoria externă pe termen lung a fost de 97,6 miliarde de euro (68,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 0,1%.
Datoria administrației publice la sfârșitul anului 2022 a fost de 57,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 1,1 miliarde de euro față de nivelul de la sfârșitul anului 2021, când a fost de 58,8 miliarde de euro.
Potrivit BNR, stocul de titluri de creanță emise de administrația publică a ajuns la 42,7 miliarde de euro, determinat de 8,3 miliarde de euro în cazul emisiunilor noi, 2,1 miliarde de euro în cazul răscumpărărilor, 0,5 miliarde de euro în cazul efectelor de schimb valutar și 10,4 miliarde de euro în cazul efectelor negative determinate de scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte activități pe piața secundară.
Datoria externă reprezintă 99,1 miliarde de euro din totalul datoriei, în timp ce împrumuturile intragrup reprezintă 43,5 miliarde de euro.
În comparație cu 17% în 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,8% din ianuarie până în decembrie 2022. La sfârșitul lunii decembrie 2022, rata de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 4,4 luni, în scădere de la 4,9 luni la sfârșitul lunii decembrie 2021.
La 31 decembrie 2022, comparativ cu 31 decembrie 2021, rata de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, măsurată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR a fost de 82,7%.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.02.2023
