Fondul Monetar Internațional a făcut câteva aprecieri în legătură cu așa numitele corecții „dezordonate” ale prețurilor locuințelor în Europa, în contextul în care Uniunea Europeană face toate eforturile pentru a diminua rata inflației. În ultima perspectivă economică regională pentru Europa, Fondul a subliniat faptul că pe anumite sectoare imobiliare funcționează o corecție descendentă, însă, această scădere s-ar putea aprecia pe măsură ce băncile vor crește ratele dobânzilor.
„Corecții dezordonate pe piețele imobiliare ar putea avea loc chiar dacă sunt evitate dificultăți financiare mai ample. O corecție a pieței imobiliare este deja în curs de desfășurare în unele țări europene, de exemplu, în Republica Cehă, Danemarca, precum și în Suedia, unde prețurile locuințelor au scăzut cu peste 6% în 2022”, a precizat Fondul.
„Scăderea prețurilor locuințelor s-ar putea accelera dacă piețele reevaluează riscurile de inflație și dacă condițiile financiare se înăspresc mai mult decât se așteaptă. Aceste scăderi ale prețurilor ar avea efecte negative asupra bilanțurilor gospodăriilor și băncilor”, a adăugat Fondul Monetar Internațional (FMI)
Dobânzile pentru credite vor crește și în perioada următoare
Plățile ipotecare ar putea crește și ele, în măsură în care băncile centrale vor majora ratele dobânzilor cu scopul de a reduce nivelul inflației. Din păcate, deținătorii de credite ipotecare vor putea avea mai puține venituri disponibile pentru a le acoperi și, nu este exclus ca aceștia să ajungă în situația de a nu mai fi capabili să ramburseze creditele. Acest esfect este unul de tip domino., în sensul că și băncie vor întțmpia dificultăți, dat fiind faptul că vor funcționa întru-un mediu în care nu se mai fac rambursări.
„Modelele empirice care fac legătura între prețurile locuințelor și factorii lor fundamentali indică o supraevaluare de 15-20% în majoritatea țărilor europene. Prin urmare, în condițiile în care ratele la creditele ipotecare sunt încă în creștere, iar veniturile reale sunt afectate de inflație, prețurile locuințelor au scăzut recent pe multe piețe”, au explicat reprezentanții FMI.
Raportul Eurostat constată că prețurile locuințelor au scăzut pentru prima dată din 2015. La nivelul Uniunii Europene, prețurile locuințelor s-au diminuat cu 1,5% în ultimul trimestru din 2022 față de perioada precedentă de trei luni.
„Problemele generale legate de prețurile locuințelor sunt generalizate, nu doar în țările cu datorii mari, și trebuie abordate cu supraveghere. Trebuie abordate cu teste de stres, trebuie supravegheate foarte atent”, a declarat Alfred Kammer, directorul departamentului european al FMI, pentru CNBC în Suedia.
Inflația tot mai mare
Totodată, au fost identificate și alte provocări în ceea ce privește rata inflației. Analiștii economici ai Fondului Monetar Internațional nu exlud posibilitatea ca inflația globală să ajungă la o medie de 5,3% în zona euro în acest an și la 2,9% anul viitor, peste marja de 2% impusă de Banca Centrală Europeană (BCE).
„BCE trebuie să crească ratele dobânzilor relativ devreme și trebuie să le mențină cel puțin până la jumătatea anului 1924. Ne așteptăm să revenim la ținta de inflație de 2% în cursul anului 2025”, a declarat Kammer pentru CNBC.
Banca Central Europeană se va reuni săptămâna viitoare
Banca Centrală Europeană urmează să se reunească săptămâna viitoare, iar unul dintre membrii săi a sugerat recent că o majorare de 50 de puncte de bază nu este exclusă. BCE s-a angajat pe o traiectorie de creștere în iulie 2022, când a adus dobânda principală de la -0,5% la 0. În prezent, dobânda principală a BCE este de 3%.
Cea mai recentă analiză a inflației din spațiul euro a consemnat faptul că rata principală a scăzut la 6,9% în martie, de la 8,5% în februarie. Inflația de bază, în care nu sunt incluse costurile energiei și ale alimentelor, a înregistrat o ușoară depreciere în aceeași perioadă.
„Este nevoie de o înăsprire suplimentară, iar atunci când a fost atinsă rata terminală, această rată terminală trebuie menținută pentru mai mult timp, deoarece inflația de bază este (…) ridicată și este foarte persistentă. Și nu este nimic mai rău decât să întrerupi un efort de combatere a inflației prea devreme sau să îl abandonezi prea devreme, deoarece dacă trebuie să o faci a doua oară, costurile pentru economie sunt mult mai mari”, a spus Kammer, citat de CNBC.
În Suedia, stat în care prețurile locuințelor a scăzut semnificativ în cursul anului trecut, așteptările legate de inflație sugerează că banca centrală are la dispoziție mai mult spațiu de manevră în ceea ce privește creșterea ratelor. Inflația globală este estimată la 6,8% în acest an și la 2,3% anul viitor, potrivit celor mai recente cifre ale FMI. Aceleași cifre sunt valabile și pentru economia din Marea Britanie.
Cu aceste date pe masă FMI a sugerat că băncile centrale nu au altă opțiune decât să insiste cu noi majorări de rate. „O inflație de bază ridicată și potențial mai persistentă decât se aștepta necesită o politică monetară strictă, până când inflația de bază se va îndrepta fără echivoc spre țintele de inflație ale băncii centrale”, a declarat Fondul Monetar Internațional.
