Pe măsură ce Statele Unite ale Amercii și Turcia se distanțează din ce în ce mai mult, Cipru este zona unde lupta devine extrem de acerbă.
„Forța Națiunilor Unite de Menținere a Păcii în Cipru (UNFICYP) trebuie să încheie un acord formal reciproc acceptabil cu Republica Turcă a Ciprului de Nord pentru a-și continua prezența și operațiunile în TRNC. Am înaintat o propunere de acord privind statutul forțelor Națiunilor Unite în septembrie. Vom decide cu privire la pașii care trebuie întreprinși odată ce ONU va evalua și răspunde propunerii noastre ”, a spus Tahsin Ertugruloglu, care deține portofoliul de afaceri externe al Ciprului de Nord.
Autoritățile turco-cipriote s-ar putea pregăti să-i alunge pe forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite din bazele lor din nordul Ciprului, declanșând o nouă criză politică și de securitate pe insula divizată, au declarat oficialii pentru Al Jazeera.
Istoria Forței Națiunilor Unite de Menținere a Păcii în Cipru
UNFICYP a fost creat în 1964, în urma ciocnirilor intercomunitare dintre ciprioții greci și ciprioții turci. Monitorizează o zonă-tampon, cunoscută sub numele de Linia Verde, care i-a segregat pe ciprioții greci, care locuiesc acum în sudul insulei și pe ciprioții turci, care locuiesc în nord.
Consiliul de Securitate al ONU reînnoiește mandatul UNFICYP, care se află în sud, la fiecare șase luni, după acordul guvernului Ciprului, recunoscut internațional. Această reînnoire este programată din nou în ianuarie, dar de data aceasta, ciprioții turci spun că trebuie să se întâmple și cu acordul lor.
În mandat se prezintă Consiliului de Securitate o problemă juridică pentru că ONU nu recunoaște Republica Turcă Cipru de Nord, autoproclamată în 1983, care nu este membru ONU și este recunoscută doar de Turcia.
Lipsurile din statutul juridic, este compensat de Ciprul de Nord în putere militară. Se estimează că 35.000 de soldați turci sunt staționați acolo, depășind cu mult forțele greco-cipriote. Acestea sunt rămășițele unei invazii lansate de Turcia în 1974, după ce Grecia a încercat să reunească insula printr-o lovitură de stat.
Famagusta
„Aceasta este o problemă foarte serioasă. Mi-e foarte teamă că [ciprioții turci] vor folosi orice scuză pentru a îndepărta armata ONU de la baza sa, Karolou Stefani, la nord de Famagusta”, a declarat Andreas Mavroyiannis, care candidează pentru funcția de președinte la alegerile din februarie, în Cipru. „Nu sunt sigur că trupele de menținere a păcii pot rezista unei încercări a armatei turce de a-i evacua, iar acest lucru ar permite părții turce să se stabilească și să dezvolte acea zonă la nord de Famagusta… Folosirea acestui imobil face parte din planul turco-cipriot pentru a dezvolta Famagusta”, a continuat el.
Famagusta este un oraș fantomă de pe coasta de est a Ciprului. Armata turcă l-a ocupat din 1974, dar Consiliul de Securitate al ONU a ordonat Turciei să-l returneze ciprioților greci. Turcia a fost de acord să facă acest lucru ca parte a oricărui plan de reunificare a insulei ca federație bicomunală, problemă care se află sub auspiciile ONU încă din 1979. Discuția a fost suspendată în urmă cu doi ani, când ciprioții turci au ales o administrație care favorizează împărțirea permanentă a insulei în două state suverane.
De atunci, Ciprul de Nord și Turcia au spus că vor anexa Famagusta, eliminând un o cale amiabilă pentru unificare. „Nu mă aștept ca forța de menținere a păcii ONU să se angajeze cu o armată… nu vor rezista”, a spus Ahmet Sözen, șef al departamentul de Științe Politice la Universitatea Est-Medteraneană din Cipru de Nord.
„Dacă se va întâmpla acest lucru, ONU va fi limitată la zona tampon, fără libertate de a trece spre nord și va avea de-a face numai cu autoritățile greco-cipriote din sud. Dar în ceea ce privește realizarea unei sarcini eficiente de control al zonei tampon, aveți nevoie de cooperare cu ambele părți”, a completat Sözen.
Andreas Mavroyiannis, care și-a petrecut ultimii nouă ani în calitate de negociator șef al Ciprului cu ciprioții turci, a spus că orice astfel de mișcare trebuie să fie anticipată dacă ciprioții greci și turci ar avea vreo speranță de a fi o singură țară. „Reacția noastră trebuie să fie insistența asupra Consiliului de Securitate al ONU să extindă zona moartă din Famagusta pentru a include baza militară Karolou Stefani”, a afirmat el.
Extinderea acelei zone moarte ar putea s-o dezvolte mai mult și ar include-o în pământul care va fi retrocedat într-o zi ciprioților greci.
Ce a declanșat ultima criză?
Ultimatumul turco-cipriot la ONU a venit după data de 16 septembrie, când Statele Unite au eliminat embargoul asupra vânzărilor de arme către Cipru, aplicat din 1987 pentru a preveni noi violențe.
Două săptămâni mai târziu, Cipru a fost inclus în Programul de parteneriat de stat al Gărzii Naționale SUA, care le va permite gardienilor naționali ciprioți să se antreneze cu Garda Națională a Armatei din New Jersey. Turcia a „condamnat ferm” acest acord.
„Cu această mișcare, depășind perturbarea echilibrului dintre cele două părți de pe insulă, Statele Unite ale Americii au devenit, evident, subiective”, a transmis ministerul turc de externe.
Aceste evoluții au venit pe fondul unei relații dintre SUA și Turcia, care s-a deteriorat de când Turcia a cumpărat rachete sol-aer S-400 în 2016, arme rusești substrategice despre care SUA spune că ar putea fi folosite pentru a spiona capacitățile avioanelor sale de luptă.
Turcia a refuzat să renunțe la armă și i s-a interzis să cumpere avioane de vânătoare F-35 din generația a cincea. Congresul SUA i-a interzis până acum să modernizeze și F-16-urile pe care le deține deja.
Turcia Sursa foto: Romania Libera
Îmbunătățirea apărării
Cipru a folosit ruptura relațiilor dintre SUA și Turcia pentru a-și îmbunătăți apărarea. Din 2020, a desfășurat anual exerciții militare aeriene și navale cu Italia, Franța și Grecia, iar ministrul apărării, Haralambos Petridis, a declarat că intenționează să cumpere sisteme de apărare antiaeriană. Dar Cipru insistă că intențiile sale sunt defensive.
„Nu am visat niciodată capacități care să permită cuiva să spună că avem o postură militară agresivă”, a spus Mavroyiannis pentru Al Jazeera. „Cel mult, vrem să avem suficientă capacitate de descurajare pentru a suporta un cost și pentru a câștiga timp pentru ca comunitatea internațională să reacționeze – așa că vorbim despre o perioadă scurtă de timp.”
Tahsin Ertuğruloğlu a declarat pentru Al Jazeera că „Grecii-ciprioții își pierd timpul, își pierd banii… Pot fi siguri că mișcările lor vor primi răspuns de către noi. „Sperăm că vor fi suficient de maturi încât să nu-și depășească limitele și să nu facă ceva nebunesc”, a adăugat el.
Reacția lui Ahmet Sözen nu a întârziat să apară: ,,Dacă liderul Ciprului de Nord, îndepărtează ONU de la baza sa și începe să dezvolte Famagusta, aceasta va fi parte a conflictului mai amplu SUA-Turcia. El este un servitor de bunăvoie al Turciei. Susțin pe deplin interesele Turciei și, fără Turcia, nu pot lua nicio măsură. Dacă va face acțiunile pe care și le propune, ele clar nu vor fi în mod propriu ale sale, ci probabil tactici dezvoltate în Ankara pe care tocmai le pune în aplicare.”
