Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a explicat decizia de a trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina ca fiind un pas necesar pentru a sprijini Ucraina, dar a menționat că aceasta va fi făcută în așa fel încât să se evite escaladarea conflictului între Rusia și NATO. Reacțiile Rusiei la această decizie au fost negative, cu ambasadorul Rusiei la Berlin descriind-o ca fiind periculoasă și Kremlinul acuzând „implicarea directă” a Occidentului în conflict.
Ambasadorul Rusiei la Berlin a declarat că decizia este „extrem de periculoasă” și arată dorința Germaniei și a aliaților săi de a escalada conflictul. Kremlinul a acuzat, de asemenea, o „implicare directă” a Occidentului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Preocuparea cancelarului de a susține Ucraina și de a evita un conflict direct cu Rusia este simbolică pentru abordarea pe care occidentalii au adoptat-o de la începutul invaziei Rusiei in Ucraina, acum aproape un an. Înarmarea Ucrainei cu tancuri are ca principal scop de a ajuta Kievul să reziste în cazul în care Rusia va lansa noi atacuri după o posibilă mobilizare suplimentară în următoarele săptămâni. De asemenea, Occidentul sprijină Kievul să recâștige teritoriul pierdut, în speranța de a alunga armata rusă din Ucraina sau, cel puțin, de a fi într-o poziție de forță față de Moscova în eventualitatea unei negocieri cu aceasta.
Posibilă mobilizare în primăvară a armatei ruse
Iarna nu a oprit complet activitatea militară de pe linia frontului, astfel că Ucraina și aliații săi sunt îngrijorați de posibilitatea unei noi ofensive ruse înainte sau după sfârșitul iernii. Nici Vladimir Putin, nici Volodimir Zelenski nu sunt interesați de oprirea ostilităților.
O astfel de soluție diplomatică ar reprezenta o recunoaștere a eșecului pentru președintele Rusiei, care a cerut o predare totală din partea Ucrainei în urma invaziei sale. Pentru Zelenski, oprirea ostilităților ar fi în avantajul Rusiei, care ar consolida câștigurile sale teritoriale și în același timp ar împiedica Ucraina să continue contraofensivele sale în Donbas sau Crimeea.
De ce nu vor negocia Rusia și Ucraina
Thomas Gomart, directorul Institutului Francez de Relații Internaționale, observă că „negocierile sunt văzute în ambele tabere ca un mijloc de pregătire pentru următoarea lovitură” și avertizează împotriva oricărei accelerări în acest proces. Aceasta este o modalitate de a răspunde celor care, ca fostul deputat pentru Paris Pierre Lellouche, consideră că este timpul unei „ieșiri din criză” negociate, pentru a evita o spirală și mai mortală, chiar o confruntare nucleară inițiată de Moscova.
Emmanuel Macron și Olaf Scholz au observat că este necesar să se concentreze pe întărirea sprijinului militar pentru Kiev, înainte de a iniția negocieri, înțelegând că este important să se evite un război direct cu Rusia, chiar dacă aceasta înseamnă amânarea discuțiilor de pace pentru o perioadă mai îndelungată.
Ce criterii ar putea clasifica țările occidentale drept “în război” cu Rusia
În contextul conflictului actual, este important să știm când și în ce mod poate acuza Rusia o țară din Occident, cu adevărat și nu doar vorbe aruncate în vânt, de implicare directă în războiul din Ucraina. Specialiștii au subliniat faptul că există ambiguitate în ceea ce privește definiția cobeligeranței, deoarece nicio lege nu specifică unde începe acest concept.
Deși mai multe convenții, cum ar fi Carta Națiunilor Unite din 1945 sau Convențiile de la Geneva din 1949, menționează anumite aspecte legate de acesta, cercetătorul în dreptul conflictelor armate Julia Grignon a afirmat într-o notă publicată în mai 2022 de Institutul de Cercetări Strategice al Înaltei Școli de Studii Militare că „niciunul dintre aceste corpusuri nu oferă un răspuns definitiv” referitor la cobeligeranță.
Aceasta a considerat că “Acțiunea de a finanța, de a dota o țară prin furnizarea de armament, de exemplu, a informării sau antrenării unor forțe armate altele decât propriile sale trupe (…) nu este de natură să permită considerarea unui stat drept „parte la un conflict armat” internațional și, prin urmare, „cobeligerant” în sensul dreptului conflictului armat”.
Tancurile furnizate Kievului nu sunt o escaladare a situației
Palatul Elysée a reiterat miercuri faptul că livrarea tancurilor de luptă către Ucraina „nu este o escaladare” a tensiunilor, deoarece Ucraina le folosește doar pentru a-și recâștiga teritoriile. Pentru a se asigura de acest lucru, aliații impun Ucrainei o „condiție de utilizare” strictă pentru materialele furnizate, chiar și pentru informațiile clasificate. Potrivit unei surse franceze, Parisul a cerut ca niciunul dintre tancurile AMX-10 RC, anunțate de Emmanuel Macron pentru a fi livrate, să nu fie folosite pe teritoriul Rusiei.
Aliații occidentali ai Ucrainei sunt reticenți în furnizarea unor echipamente militare avansate, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune. Ucrainenii au cerut Statelor Unite să le livreze sisteme din acest tip, care au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri, însă Washingtonul refuză din cauza riscului ca acestea să fie utilizate pentru a ataca ținte adânc în interiorul Rusiei, lucru care are escalada categoric conflictul.
Occidentul nu vrea să trimită avioane de luptă în Ucraina
De asemenea, aliații occidentali ai Kievului au refuzat să furnizeze aeronave de luptă pentru moment. În ciuda dorinței de a-și sprijini operațiunile la sol și de a impune o formă de „zonă interzisă” aeriană asupra Ucrainei, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în mod repetat occidentalilor să-i livreze avioane F-16, avioane de luptă americane mai vechi dar relativ ușor de manevrat de către piloți obișnuiți cu avioanele de origine sovietică.
Washingtonul și alte capitale europene refuză să furnizeze Ucrainei avioane de luptă F-16, temându-se că acestea ar putea duce războiul la un nou nivel. Această reținere, similară celei exprimată pentru livrarea tancurilor grele, se așteaptă să fie discutată în februarie, potrivit ministrului francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, scrie G4Media.
