Președintele turc Recep Tayyip Erdogan se va confrunta duminică cu candidatul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, în turul doi al alegerilor prezidențiale din Turcia.
Erdogan, care conduce țara de peste 20 de ani, este considerat favorit să câștige pentru încă cinci ani, după ce a ratat cu puțin victoria în primul tur de scrutin din 14 mai.
Președintele în funcție a primit 49,5% din voturi, în timp ce Kilicdaroglu a obținut 44,8% din voturi în primul tur. Un al treilea candidat, Sinan Ogan, care este o figură necunoscută publicului turc, a obținut 5,2 procente cu sprijinul unei alianțe ultranaționaliste.
Cu toate acestea, într-un dezacord politic neprevăzut, Ogan a optat să îl susțină pe Erdogan în turul doi, în timp ce alianța ATA, care îl susținea, și-a aruncat sprijinul în favoarea lui Kilicdaroglu după ce a ajuns la o înțelegere.
Creșterea numărului de voturi naționaliste în primul tur de scrutin și natura naționalistă a celui de-al treilea candidat și a alianței au avut un efect semnificativ asupra campaniei electorale în intervalul de două săptămâni înainte de turul doi.
Agenda electorală s-a mutat în mod vizibil de la economia turcă aflată în criză și de la ușurarea situației în urma cutremurelor din februarie, care au ucis zeci de mii de persoane, la subiecte precum „terorismul” și soarta refugiaților din țară.
Iată o prezentare generală a politicilor, promisiunilor și retoricii celor doi candidați pe teme cheie:
Recep Tayyip Erdogan
‘Terorism’: Președintele a avut în mod constant o retorică ascuțită împotriva grupărilor„”teroriste” pe toată perioada campaniei, menținând problemele de securitate pe primul loc pe ordinea de zi, într-o încercare aparentă de a atrage voturi naționaliste.
El a afirmat în mod frecvent că adversarul său este susținut de grupuri „teroriste” precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care duce un război din anii 1980 pentru autonomie, și mișcarea Gulen, fostul aliat al lui Erdogan devenit dușmanul său de moarte, acuzat de o tentativă de lovitură de stat în 2016.
De-a lungul campaniei sale, Erdogan a declarat că guvernul său va zdrobi aceste grupuri. „Lupta noastră împotriva tuturor rețelelor malefice, inclusiv a organizației teroriste separatiste PKK și a extensiilor sale, va continua cu determinare”, a declarat el într-un discurs public la începutul săptămânii, adăugând că PKK „nu mai poate să avanseze” în Turcia datorită eforturilor sale.
Refugiați: Erdogan a promis că va readuce aproximativ un milion de refugiați sirieni în țara lor natală după ce va pune în aplicare proiecte de locuințe în nordul Siriei, controlat de Turcia, fără a oferi un calendar specific.
El a mai spus că îmbunătățirea dialogului dintre Siria și Turcia prin eforturile de mediere ale Rusiei va contribui la creșterea întoarcerii „voluntare” a refugiaților. Erdogan a acuzat deseori opoziția că este discriminatorie față de refugiații din țară, care, potrivit cifrelor oficiale, găzduiește 3,4 milioane dintre aceștia. Kilicdaroglu „încearcă să salveze ziua cu discursuri de ură”, a declarat președintele într-un interviu recent.
Economie: Erdogan s-a angajat să continue politicile sale economice neortodoxe, inclusiv să mențină ratele dobânzilor la un nivel scăzut, în ciuda hiperinflației și a crizei costului vieții. El a declarat că își propune să reducă nivelul inflației la 20% în 2023 și sub 10% în 2024, dar a adăugat că guvernul său va continua să scadă ratele dobânzilor.
„Am o teză conform căreia ratele dobânzilor și inflația sunt direct proporționale”, a repetat el după scrutinul din 14 mai. „Cu cât scazi mai mult ratele dobânzilor, cu atât scade rata inflației. Teoria mea aici este că dobânda este cauza, iar inflația este efectul”.
Ajutor pentru cutremur: Erdogan a promis că va oferi supraviețuitorilor cutremurului din sud-estul Turciei împrumuturi pentru locuințe cu o maturitate de 20 de ani și o perioadă de grație de doi ani.
Guvernul său își propune să construiască în total 650.000 de apartamente noi în regiune și a promis să livreze 319.000 dintre acestea într-un an. Președintele turc a anunțat, de asemenea, că va înființa facilități de producție cheie pentru industria de apărare în unele dintre provinciile afectate de cutremur.
Kemal Kilicdaroglu
‘Teroare’: Concurentul prezidențial a făcut din „terorism” unul dintre subiectele sale principale în timpul pauzei de două săptămâni dintre voturi. El a făcut remarci cu privire la faptul că guvernul lui Erdogan și organizația Gulen au fost foști aliați, iar Turcia și PKK au purtat discuții în trecut cu aprobarea președintelui.
La televizor și pe rețelele de socializare, el s-a angajat să lupte împotriva tuturor „teroriștilor”: „Terorismul va fi combătut, nu negociat. Nu va fi permis niciun aranjament politic și juridic care să vizeze structura statului național și unitar al Turciei”, se arată într-un protocol semnat la 24 mai între Kilicdaroglu și Partidul Victoria, care a condus Alianța naționalistă ATA.
Refugiați: Kilicdaroglu a intensificat retorica anti-refugiați după primele sondaje, într-o încercare aparentă de a atrage voturi naționaliste. Candidatul a promis să trimită refugiații din Turcia înapoi în țara lor natală în doi ani, înainte de primele alegeri, printr-un acord cu guvernul sirian. Protocolul Kilicdaroglu-Partidul Victoriei a redus acest termen la un an.
Într-o emisiune difuzată pe YouTube la începutul acestei săptămâni, el a declarat că procesul de repatriere se va desfășura după anumite reguli, iar Uniunea Europeană ar trebui să îl finanțeze din cauza unui pact actual privind refugiații între cele două părți. „Vom crea infrastructura pentru acest proces. Vom asigura securitatea vieților și proprietăților lor [ale refugiaților] și apoi îi vom trimite”, a spus el.
Economie: Kilicdaroglu s-a angajat să readucă politicile economice convenționale, inclusiv raționalizarea dobânzilor, pentru a lupta împotriva hiperinflației paralizante din țară, condamnând frecvent politica lui Erdogan privind ratele scăzute ale dobânzilor. Candidatul la președinție a declarat că va depune eforturi pentru a atrage investiții străine pentru Turcia, în timp ce lucrează pentru a crea o țară care să fabrice produse de mare valoare.
El a afirmat că ar putea atrage investiții de până la 300 de miliarde de dolari din străinătate, spunând că investitorii vor doar democrație și încredere în Turcia pentru a investi. Kilicdaroglu a declarat că va interzice vânzarea de locuințe cetățenilor străini până când criza imobiliară din Turcia, provocată de hiperinflație, cutremure și alți factori, va fi rezolvată pentru turci.
Ajutor pentru cutremur: Liderul opoziției a promis că va oferi locuințe gratuite pentru supraviețuitorii cutremurului care și-au pierdut proprietățile în urma dezastrului. Kilicdaroglu a declarat că își propune să transforme provinciile afectate de cutremur într-o bază de producție, adăugând că materialele necesare pentru construirea de noi locuințe vor fi fabricate în regiune.
„Odată ce rănile vor fi vindecate, această regiune va deveni una dintre cele mai mari regiuni de producție din Mediterana, Orientul Mijlociu și Africa”, a declarat el recent, potrivit Al Jazeera.
