Kurzii care se opun președintelui Tayyip Erdogan se tem că o victorie a acestuia în alegerile prezidențiale din Turcia ar putea consolida represiunea pe care statul o exercită de ani de zile împotriva lor, alarmați de o creștere a retoricii naționaliste înainte de scrutinul de duminică.
Kurzii, care reprezintă aproximativ o cincime din populația Turciei, au fost considerați ca fiind potențial esențiali pentru speranțele opoziției de a pune capăt celor 20 de ani de putere ai lui Erdogan, o domnie în care acesta a curtat mai întâi, dar apoi a luat măsuri dure împotriva grupurilor kurde. Însă, Erdogan se află în avantaj la votul de duminică, după ce primul tur de scrutin i-a oferit un avans față de Kemal Kilicdaroglu, din opoziție, care a rămas în urmă în ciuda sprijinului a șase partide și a susținerii partidului prokurd HDP.
Pentru unii alegători kurzi, miza nu ar putea fi mai mare decât atât, deoarece Erdogan își intensifică tonul naționalist în încercarea de a obține mai multe voturi înainte de turul doi.
„Chestiune de viața și de moarte”
„Votul este o chestiune de viață și de moarte acum. Erdogan și-a înăsprit poziția față de kurzi în timpul campaniei electorale”, a declarat Ardelan Mese, în vârstă de 26 de ani, proprietarul unei cafenele din orașul Diyarbakir din sud-est, majoritar kurd, care își îndeamnă prietenii să voteze. „Nu-mi pot imagina de ce va fi capabil după ce își va declara victoria”.
La alegerile parlamentare din 14 mai, HDP a obținut un sprijin de 61% în Diyarbakir, în timp ce AKP-ul lui Erdogan a obținut 23%. La nivel național, sprijinul HDP a fost de 8,9%. Problema sprijinului acordat de HDP lui Kilicdaroglu a fost complicată în această săptămână de înțelegerea acestuia cu un partid anti-imigranți, despre care HDP a spus că este „împotriva principiilor democratice universale”. Se aștepta ca HDP să emită joi o declarație pe această temă.
În primii săi ani la putere, Erdogan a extins drepturile politice și culturale pentru kurzi, un grup apatrid împrăștiat între Turcia, Iran, Siria și Irak. El a eliminat restricțiile privind utilizarea limbii kurde și a supravegheat un proces de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a luat armele împotriva statului în 1984 și este considerat un grup terorist de către Turcia și aliații săi occidentali.
Campania de represiune a minorității kurde
Însă, după ce o încetare a focului a eșuat în 2015, el a schimbat cursul, autoritățile declanșând o campanie de represiune care a dus la arestarea a mii de membri ai HDP, de obicei sub acuzația de militantism, mulți dintre legislatorii și primarii săi fiind destituiți și încarcerați.
Profitând de sprijinul acordat de HDP lui Kilicdaroglu, Erdogan a acuzat în mod repetat opoziția că se află de partea terorismului. HDP neagă acuzațiile de legături militante. De asemenea, Erdogan a atras în mod repetat atenția asupra unei înregistrări video trucate pentru a-l acuza pe Kilicdaroglu de legături cu PKK, care a dus o insurecție în care au fost ucise peste 40 000 de persoane.
Kilicdaroglu a calificat acuzația drept calomnioasă. Dar poziția lui Erdogan a obținut sprijinul lui Sinan Ogan, un naționalist de linie dură care a ieșit pe locul trei în primul tur. Ogan a declarat că susținerea s-a bazat pe principiul „luptei non-stop (împotriva) terorismului”, referindu-se la grupurile prokurde, relatează Reuters.
