Principala piață bursieră braziliană, Sao Paulo, a crescut în dimineața de după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022, când actualul președinte Jair Bolsonaro s-a descurcat mai bine decât se aștepta în fața rivalului său de stânga, Lula. Este acesta un semn că piețele financiare îl preferă pe Bolsonaro? Și ar putea diferența strânsă dintre cei doi candidați să îl împingă pe Lula să își modereze programul economic?
La abia 24 de ore după primul tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia din 2022, bursa din Sao Paulo, B3 (Brasil, Bolsa, Balcao), a crescut în cea mai mare majorare de o zi de la 6 aprilie 2020, un maxim de dinainte de Covid-19, înainte ca pandemia să scufunde națiunea sud-americană într-o criză economică, scrie France24.
Președintele în exercițiu, Jair Bolsonaro, s-a descurcat mult mai bine decât se aștepta în primul tur din 2 octombrie, ajungând la doar cinci puncte în spatele contracandidatului său de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva. În alegerile legislative, partidul lui Bolsonaro a obținut cele mai multe locuri în ambele camere ale Congresului.
Cine va câștiga votul mediului privat în Brazilia
Unii investitori și analiști de piață au început să șoptească că Bolsonaro ar putea răsturna situația și câștiga. „El ar avea în sfârșit majoritatea necesară pentru a realiza reforme mai concrete și mult mai bune pentru economia țării”, a declarat Antoine Skaf, director al fondului de investiții Witpar.
În 2018, Skaf a votat „în opoziție față de stânga”. Patru ani mai târziu, tânărul finanțist din Sao Paulo votează din nou pentru Bolsonaro, în pofida declarațiilor adesea controversate ale președintelui brazilian.
„În ciuda prostiilor cu care iese din când în când, el a dovedit că știe cum să își conducă nava. Paulo Guedes este cel mai bun ministru economic pe care l-am avut vreodată și a avut rezultate foarte bune”, a declarat Skaf, conform France24, referindu-se la ministrul brazilian de finanțe, cofondator al unei bănci care a fost și consilierul economic al lui Bolsonaro în campania din 2022.
Bolsonaro, ultra-liberalul
Pentru Skaf, lista de succese ale lui Bolsonaro este lungă. Printre acestea se numără dificila reformă a sistemului de pensii pusă în aplicare și care, în opinia sa, va transforma economia braziliană pentru următorii 20 de ani, privatizarea multor companii și sucursale din sectorul public și gestionarea mai flexibilă a Petrobras, gigantul petrolier național. Skaf s-a descurcat bine în ultimii patru ani, iar fondul său a beneficiat foarte mult, explică el, de investițiile străine record care au intrat pe piața braziliană.
Amenințările frecvente ale lui Bolsonaro la adresa instituțiilor democratice ale țării, crede el, nu sperie neapărat piețele financiare, atât de atașate de stabilitate. Ci „pentru că le amenință, dar nu merge până la capăt. Acțiunile sale sunt mult mai reținute decât cuvintele sale, ceea ce este liniștitor în practică. Politica sa ultraliberală este garanția noastră”, a susținut Skaf.
Pentru economistul André Calixtre, cifrele economice sunt aceleași, dar ele spun o poveste foarte diferită. „Dacă vă uitați la fondurile de pensii europene, la fondurile verzi, care sunt mai structurate decât investițiile pe termen scurt, acestea au scăzut foarte mult. A spune că investițiile au atins cote record sub Bolsonaro este greșit. Poate că au făcut-o pe termen scurt, ceea ce a permis traderilor să facă bani rapid, dar este un succes foarte efemer, care nu este o dovadă a stabilității pieței braziliene pe termen lung”, a explicat el
Brazilia și loviturile primite în pandemie
Calixtre, cofondator al ‘Bolsa Familia’, un program de asistență socială creat de primul guvern Lula în 2004 pentru cele mai sărace gospodării, este foarte critic la adresa bilanțului lui Bolsonaro. Când pandemia Covid-19 a lovit țara și a agravat criza economică mondială, el l-a criticat pe Bolsonaro pentru că l-a copiat pe Lula cu ‘Auxilio Brasil’, programul de asistență socială al administrației Bolsonaro, care a înlocuit Bolsa Familia. Aproape 20 de milioane de brazilieni au avut dreptul la Auxilio Brasil, în valoare de aproximativ 100 de euro, dar care, spre deosebire de predecesorul său de stânga, nu a venit cu drepturi la sprijin social, educațional sau de sănătate.
„El a vrut să pară un nou campion al săracilor, acordând o singură prestație pe gospodărie. Dar, în realitate, a făcut-o mult prea târziu și prost, fără a crește salariile, fără o politică reală de combatere a inflației”, a declarat Calixtre. Astăzi, „percepția sărăciei și a foametei este mult mai mare”, a adăugat el.
Claudio Amitrano și-a petrecut ultimii patru ani analizând managementul economic al președintelui, iar rezultatele nu sunt nici ele foarte bune. „Jair Bolsonaro ar fi putut lua măsuri economice mai rapide pentru a reduce impactul pandemiei. Le-a luat prea târziu. Ar fi trebuit să reducă mai repede ratele dobânzilor, să scadă mai repede impozitele pentru companii, astfel încât acestea să producă mai repede, și să încetinească inflația… a subestimat pandemia și asta a costat scump Brazilia”, a declarat Amitrano.
Strong Business School din Sao Paulo a decis să compare bilanțurile economice ale celor doi candidați la finalul primului lor mandat. Chiar dacă contextele economice sunt foarte diferite – inflație record în epoca Lula și pandemie în epoca Bolsonaro – indicele național al prețurilor de consum a înregistrat o scădere a inflației cu 0,29% pentru a treia lună consecutivă, iar rata șomajului a scăzut cu peste 1% de la ultimul mandat al lui Lula, coborând sub pragul de 9%. O victorie slabă, așadar, pentru președintele în exercițiu.
Dar ar putea Lula să se descurce mai bine? Programele economice ale celor doi candidați prezidențiali sunt încă neclare, iar informațiile au fost furnizate presei și apoi înecate într-un potop de știri false. Întrebat cine ar fi ministrul său de finanțe, Lula nu a răspuns în timpul ultimei dezbateri prezidențiale transmise în direct duminică, 16 octombrie.
Amenințarea comunistă
„Amenințarea comunistă” descrisă de extrema dreaptă este doar o iluzie, potrivit multor experți brazilieni. Lula are un palmares de președinte cu o politică economică moderată care, potrivit lui Calixtre, ar liniști piețele. În opinia sa, alegerea lui Lula ar fi mai presus de toate un bastion „de reglementare” împotriva majorității de dreapta din Congres. Aceasta ar implica un echilibru de putere care ar readuce negocierile la centru, a declarat economistul, adăugând că „centrul a liniștit întotdeauna piețele financiare și investitorii”.
Amitrano râde pur și simplu de „amenințarea comunistă” a lui Lula. „El este prezentat ca un stângist malefic care va ruina țara, dar nu trebuie să uităm că președintele Lula a avut o politică fiscală mai degrabă ortodoxă. Sub guvernele sale, veniturile fiscale au depășit cheltuielile, investițiile private au explodat… managementul său economic a fost foarte conservator. Iar acest trecut este, de asemenea, liniștitor.” Pariul său este că programul de reindustrializare a țării, una dintre politicile economice emblematice ale lui Lula, este atractiv pentru piețe.
Lula, un atu internațional
Sub președinția lui Lula, între 2003 și 2011, Brazilia a ajuns a șasea putere mondială, cu un boom al parteneriatelor comerciale cu Europa, China și Africa. Un diplomat excelent, el a știut cum să vândă Brazilia și bogăția sa. Cu toate acestea, sub Bolsonaro, imaginea țării a fost afectată, izolând-o pe scena internațională.
„Lula ar putea restabili imaginea țării noastre pe piețele internaționale”, a susținut Calixtre. În ultimele săptămâni, mai mulți foști președinți ai băncii centrale a Braziliei și-au anunțat public sprijinul pentru fostul președinte de stânga. Pentru unii economiști de la IPEA, Institutul de Cercetare Economică Aplicată al guvernului federal, care nu au voie să vorbească în mod oficial în perioada electorală, Lula ar putea beneficia de pe urma politicii sale de mediu, deoarece protejarea Amazonului și a economiei sunt un pariu bun. Anunțând că va crește bugetul pentru organizațiile care protejează Amazonul, care au fost torpilate de Bolsonaro, ei cred că Lula va atrage fonduri de investiții „verzi” pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon și remunerarea pentru conservarea pădurii tropicale.
