Despre perioada în care actualul președinte al Federației Ruse a lucrat ca spion în cadrul KGB-ului nu se cunosc prea multe informații. În acest sens, publicația germană Der Spiegel a demarat o investigație care să scoată la suprafață activitatea de spion a liderului de la Kremlin.
În mentalul colectiv al societății ruse, Putin este văzut ca un ofițer de elită al serviciilor secrete KGB care a activat în perioada anilor 1980. Însă, rezultatul anchetei jurnalistice demarate de publicația germană confirmă ceea ce doar finii cunoscătorii ai istorie ruse cunoșteau.
Vladimir Putin, un 007 eșuat
Dacă vi-l închipuiați pe Vladimir Putin ca fiind varianta moscovită a agentului 007 vă înșelați amarnic. Rolul actualului lider de la Kremlin în cadrul structurilor de inteligență a KGB-ului s-a redus doar la sarcini administrative, banale de altfel. Sortarea cererilor de călătorie a fost una din „ misiunile speciale” pe care le-a avut întâiul locatar al Kremlinului de astăzi.
Aceste informații sunt confirmate și de un fost KGB-ist, coleg al președintelui rus din perioada anilor 80. „Munca lui Putin a constat în principal în examinarea la nesfârșit a cererilor de vizită ale rudelor din Germania de Vest sau în căutarea de potențiali informatori printre studenții străini de la Universitatea din Dresda“, a precizat sursa amintită.
În arhivele Stasi, poliția politică din Germania de est, numele lui Vladimir Putin este rareori amintit, iar atunci când apare în documente, informațiile ac trimitere la data nașterii sau sarcinile administrative pe care acesta le efectua. Un ofițer al temutei poliții secrete, pe numele său Horst Jehmlich a dezvăluit faptul că Putin nu a fost nimic mai mult decât un simplu curier.
Parcursul KGB-ului
Președintele rus Vladimir Putin a lucrat pentru KGB timp de două decenii. În 1985 a fost detașat la Dresda, iar patru ani mai târziu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste avea să se prăbușească odată cu zidul Berlinului, marcându-se astfel începutul Războiului Rece și dizolvarea URSS-ului în 14 state distincte. Totodată, un an mai târziu în 1990 Germania avea să devină din nou un singur stat.
Serviciile de informații și inteligență rusești izvorăsc din Ohrana, o instituție de coerciție care funcționa în timpul țarilor. Odată ce bolșevicii au dat lovitura finală de la Palat, în 1917, Ohrana se va transforma în CEKA, care la rândul ei va funcționa până în 1922 moment la care se înființează, cu adevărat, sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin, URSS-ul.
Mai departe, cu doi ani înainte ca Lenin să moară, în 1922, CEKA devine GPU și își va menține acest nume până în 1934, moment la care apare temutul NKVD. De altfel, un ofițer al NKVD-ului a avut un rol important și în istoria României. Bodnarenko sau pe numele său românizat Emil Bodnăraș a fost unul dintre artizanii loviturii de grație date de Regele Mihai I împotriva mareșalului Antonescu la 23 august 1944.
NKVD-ul va fi înlocuit cu MGB în 1946, iar din 1953, odată cu moartea georgianului Iosif Vissarionovici Stalin, MGB devine FSK până în 1991, un an consemnat în istorie ca fiind puciul de la Moscova (puciul Vodka), eșuat de altfel după doar trei zile, informează Adevărul.ro.
