„După toate calculele rezonabile”, războiul din Ucraina nu poate fi câştigat, de aceea este nevoie de încetarea focului cât mai curând posibil – a declarat premierul Viktor Orbán, în legătură cu conflictul dintre Rusia şi Ucraina, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” difuzată de postul public de radio Kossuth.
Viktor Orbán a adăugat: după aceea ar putea începe negocierile de pace, iar la finalul acestora se va afla ce fel de pace se va obţine. Premierul Ungariei a calificat rezoluţia adoptată joi de Adunarea Generală a ONU, care urgentează pacea în Ucraina, drept un „text pentru pace”, menţionând că aceasta este poziţia majoritară în lume cu privire la acest conflict.
Arme peste arme
Premierul ungar a subliniat: Rusia nu poate câştiga războiul, deoarece Occidentul mobilizează atât de multe arme, energie şi bani în spatele Ucrainei încât, „după toate calculele umane”, este imposibil să câştige un conflict militar deschis împotriva unei forţe de asemenea anvergură. Viktor Orbán a adăugat: este la fel de adevărat şi invers, oricine crede că Rusia, ca putere nucleară, poate fi învinsă se înşală.
„Aşadar, niciuna dintre părţi nu poate câştiga acest război. Doar numărul victimelor va continua să crească cu sute, mii, zeci de mii.” Prin urmare, soluţia lucidă ar fi încetarea focului – a spus Viktor Orbán. La împlinirea unui an de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, premierul ungar a mai subliniat: pe lângă faptul că se pierd enorm de multe vieţi omeneşti şi o cantitate inimaginabilă de valori, ceea ce face situaţia cu adevărat greu de gestionat este lipsa de claritate cu privire la obiectivul războiului.
Unde sunt limitele unui război?
Viktor Orbán a continuat: dacă într-un război obiectivul nu este clar, este foarte uşor să te pierzi, deoarece nu există măsură pentru a putea cântări deciziile în urma cărora omul îşi asumă jertfe chiar în detrimentul propriei naţiuni şi al cetăţenilor ţării.
Premierul ungar a adăugat: Ucraina îşi apără libertatea, pentru că a fost atacată, şi vrea să evite consecinţele agresiunii împotriva ei, dar nu este clar ce înseamnă exact acest lucru. Se pune întrebarea dacă ucrainenii vor lansa în cele din urmă o lovitură militară pe teritoriu rusesc, până unde intenţionează să respingă trupele Rusiei şi dacă Crimeea va fi asediată sau nu – a mai spus premierul Ungariei.
Viktor Orbán a considerat că europenii vor continua să se implice în război şi nu este departe ziua în care opinia publică ungară va auzi propuneri privind trimiterea de forţe de menţinere a păcii sau de trupe militare pe teritoriul Ucrainei.
Alianță de apărare
În acelaşi timp, Viktor Orbán a precizat: NATO, din care Ungaria face parte, este o alianţă de apărare, nu o alianţă de război, statutul său nu conţine nicio clauză care să dea dreptul organizaţiei sau să oblige statele membre să ia parte la acţiuni militare care vizează un atac comun asupra unui stat din afara NATO.
Membrii NATO, dacă doresc, pot crea astfel de alianţe de război în afara NATO, dar nu pot atrage în ele state membre NATO care nu doresc să participe – a subliniat el.
Poziţia Ungariei are ca bază legală şi morală faptul că NATO este o alianţă de apărare şi nu o alianţă de război – a repetat premierul Ungariei. Viktor Orbán a menţionat că discursul public nu se referă la faptul că războiul afectează şi comunitatea maghiară din Transcarpatia. Mai mult respect pentru maghiarii din Transcarpatia la Bruxelles, la Washington şi la Kiev! – a insistat Viktor Orbán.
Pas pentru Suedia şi Finlanda
Prim-ministrul Ungariei a menţionat, de asemenea: dacă Suedia şi Finlanda se aşteaptă de la Ungaria să fie corectă şi să contribuie la aderarea lor la NATO, atunci aceste ţări ar trebui să se comporte la fel şi să nu propage neadevăruri despre Ungaria. Viktor Orbán a subliniat că Guvernul a cerut Parlamentului să susţină aderarea celor două ţări, însă o parte din grupurile parlamentare ale partidelor de guvernământ nu sunt „foarte entuziasmate”.
Printre altele, pentru că aceste state răspândesc minciuni flagrante despre democraţia şi statul de drept din Ungaria – a spus Viktor Orbán, care a adăugat: „o altă parte consideră că este riscant să creăm o frontieră directă a NATO de peste o mie de kilometri între Rusia şi Finlanda.
