Șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către Budapesta a aderării Finlandei și Suediei la NATO, afirmând că un vot ar putea avea loc abia în a doua jumătate a lunii martie, informează Reuters.
Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut să adere la pactul transatlantic de apărare după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Însă toți cei 30 de membri NATO trebuie să susțină cererile, iar Suedia s-a confruntat cu obiecții din partea Turciei pentru că adăpostește ceea ce Ankara consideră a fi membri ai unor grupări teroriste.
Ungaria blochează extinderea NATO din iulie
În condițiile în care procesul de ratificare al Ungariei este blocat în parlament din luna iulie, Viktor Orban și-a exprimat vineri pentru prima dată îngrijorarea cu privire la aderarea la NATO a Suediei și Finlandei. Printre alte critici, el a acuzat ambele țări că răspândesc „minciuni sfruntate” despre sănătatea democrației și a statului de drept în Ungaria.
Naționalistul Orban a declarat că este nevoie de mai multe discuții între grupurile parlamentare înainte ca legislatorii să voteze asupra ofertelor de aderare, pe care vor începe să le dezbată miercuri.
O agendă legislativă publicată pe site-ul parlamentului în această săptămână a arătat că un vot final asupra ofertelor NATO ar putea avea loc în săptămâna 6 martie. Cu toate acestea, sâmbătă, consilierul lui Orban, Gergely Gulyas, a declarat că ar putea fi nevoie de mai mult timp.
„Parlamentul va pune acest lucru pe ordinea de zi luni și va începe dezbaterea legislației săptămâna viitoare”, a declarat Gulyas într-o conferință de presă, conform Reuters.
„Pe baza procedurii maghiare, adoptarea legislației durează aproximativ patru săptămâni, așa că rezultă că parlamentul poate avea un vot pe această temă cândva în a doua jumătate a lunii martie, în săptămâna 21 martie.”
Ce a spus Viktor Orban anterior
Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că sunt necesare mai multe discuții în cadrul grupurilor parlamentare înainte ca deputații să voteze ratificarea candidaturilor Finlandei și Suediei la aderarea la NATO, pe care vor începe să le dezbată miercuri.
Vorbind la radioul public, Orban a declarat că le-a cerut parlamentarilor din partidul său naționalist Fidesz să susțină candidaturile la NATO, adăugând însă că unii deputați nu sunt „foarte entuziasmați” de această extindere și au solicitat discuții suplimentare.
Reprezentanții de presă ai Fidesz nu au răspuns la întrebările trimise prin e-mail cu privire la posibilul calendar și la componența unor întâlniri bilaterale pentru a discuta preocupările partidului de guvernământ, care au ieșit la suprafață pentru prima dată în această săptămână, după ce procesul de ratificare a fost blocat în parlament în luna iulie.
Ministerul suedez de Externe nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Alianța Orban – Erdogan?
Orban, aflat la putere din 2010, și-a folosit majoritatea covârșitoare pentru a revizui legile majore ale Ungariei fără nicio rezistență din partea propriilor săi parlamentari, dintre care aproape niciunul nu a pus la îndoială în mod public sau nu s-a opus liniei partidului în ultimii 13 ani.
Parlamentele tuturor celor 30 de membri ai NATO trebuie să ratifice orice ofertă de aderare la alianță. Parlamentarii ungari ar fi trebuit să voteze în această privință pe 6 martie, potrivit agendei parlamentului publicată online.
Orban a adăugat că, în cele din urmă, ar trebui să fie clar că Ungaria susține aderarea Finlandei și Suediei la NATO, dar a precizat că ar trebui să fie ascultate și îngrijorările Turciei cu privire la intrarea Suediei, altfel efortul de extindere ar putea eșua.
„În ceea ce privește Turcia, ei sunt, de asemenea, aliații noștri și, prin urmare, trebuie să le auzim vocea”, a spus Orban, conform Reuters.
Turcia a indicat recent că va aproba doar aderarea Finlandei la NATO, în timp ce Ungaria spune că aceasta a fost întârziată de o avalanșă de legislație necesară pentru deblocarea fondurilor UE.
„Trebuie să acordăm atenție Turciei, deoarece, în cele din urmă, întregul proces va stagna. Dacă nu există o soluție la problema Turciei, atunci extinderea ar putea eșua.”
