Infofinanciar > Lumea la zi > Summitul extraordinar al Consiliului European. Volodimir Zelenski, în aplauzele elitelor politice: „Casa Ucrainei este în UE”
Lumea la zi

Summitul extraordinar al Consiliului European. Volodimir Zelenski, în aplauzele elitelor politice: „Casa Ucrainei este în UE”

Consiliul Europei Sursa foto Socialists & Democrats
Sursa foto: Socialists & Democrats

Astăzi a avut loc summit-ul extraordinar al Consiliului European la Bruxelles, întâlnire la acre a fost invitat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit despre situația actuală de pe front, mai ales că statul se pregătește pentru o ofensivă anticipată a armatei ruse.

„Casa Ucrainei este în UE”

Eurodeputații l-au aplaudat și aclamat pe Volodimir Zelenski timp de cel puțin un minut, când acesta și-a ocupat locul în sala Parlamentului European, alături de Roberta Metsola.

Ea a vorbit prima, spunând că țările UE „trebuie să ia în considerare” furnizarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și de avioane de care Ucraina are nevoie pentru a proteja „libertatea pe care prea mulți au luat-o de la sine”, provocând o nouă rundă de aplauze din partea deputaților europeni. „Ucraina este Europa, iar viitorul națiunii dumneavoastră se află în Uniunea Europeană”, i-a spus Metsola lui Zelenski, ridicând privirea spre el.

Volodimir Zelenski a părăsit Parlamentul European după ce a ținut un discurs entuziast, care s-a axat foarte mult pe valorile umanitare și democratice pe care Ucraina le împărtășește cu Uniunea Europeană. În schimb, Kremlinul lui Vladimir Putin își vede cetățenii doar ca pe niște „corpuri capabile să poarte arme”, a declarat președintele ucrainean, acuzând Rusia că vrea să ducă Europa înapoi în cea mai întunecată perioadă a istoriei sale, în anii 1930 și 1940.

Într-un discurs care a stârnit mai multe rânduri de aplauze din partea membrilor Uniunii Europene, Zelenski a declarat: „Ne apărăm [de] cea mai antieuropeană forță a lumii moderne, noi, ucrainenii, pe câmpul de luptă, împreună cu voi”.

Liderul de la Kiev a transmis în mod repetat recunoștința pentru sprijinul cetățenilor europeni pentru Ucraina în ultimul an.  „Aceste aplauze nu îmi sunt adresate mie și la mine. Aș dori să vă mulțumesc tuturor, în sute de orașe și sate… care ați susținut Ucraina în această bătălie istorică”, a adăugat acesta.

În sală se aflau, de asemenea, stagiari ucraineni de la instituțiile europene, care au răspuns de două ori la unison cu „Heroyam Slava!” (nr. „Glorie eroilor”) la strigătele mobilizatoare ale lui Zelenski: „Slava Ukraini!”( nr.„Glorie Ucrainei”).

Unii eurodeputați erau îmbrăcați în culorile drapelului național al Ucrainei, albastru și galben, în timp ce alții țineau în sus afișe care declarau: „Suntem alături de Ucraina”.

Într-un moment bogat în simbolism, înainte de a părăsi sala, președintele Parlamentului, Roberta Metsola, a desfăcut un steag al Uniunii Europene, i l-a înmânat lui Zelenski și l-au ridicat împreună în mâini, în timp ce deputații europeni aplaudau și aclamau. 

„Ucraina va fi membră a Uniunii Europene”, a spus liderul de la Kiev.

Ajutorul nu este suficient

Prim-ministrul leton Krišjānis Kariņš a declarat reporterilor că eforturile de ajutorare a Ucrainei trebuie să crească.

„Rusia își adună soldații în zona Donbas, Ucraina are nevoie de ajutor acum – nu putem aștepta”, a declarat liderul leton, în contextul unei dezbateri îndelungate cu privire la ce tancuri moderne  și, eventual, ce avioane de luptă – ar trebui să trimită aliații occidentali în Ucraina. Kariņš a pledat, de asemenea, pentru accelerarea admiterii Ucrainei în UE.

„Este în interesul nostru să lucrăm efectiv la deschiderea procesului formal de negociere, pentru a arăta poporului ucrainean că îl dorim cu adevărat și, desigur, pentru a-l ajuta să treacă prin toate reformele pe care va trebui să le facă”, a spus el.

Meloni reproșează Franței și Germaniei că l-au găzduit pe Zelenski la Paris

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz l-au invitat și găzduit pe președintele ucrainean Zelenskyy cu o zi înainte ca liderii UE să se reunească la Bruxelles.

Întrebată de reporteri dacă vizita la Washington a înalților oficiali francezi și germani în contextul disputelor transatlantice privind subvențiile verzi a fost nepotrivită, ea a răspuns: „Sincer, am considerat că invitația de ieri a lui Zelenskyy a fost mai nepotrivită. Cred că punctul nostru forte în această chestiune este comunitatea și unitatea și înțeleg problemele politice interne, dar există momente în care privilegierea problemelor politice interne se face în detrimentul cauzei, iar acesta mi se pare că a fost unul dintre aceste cazuri”, a spus ea.

Liderul irlandez este optimist în privința aderării la Uniunea Europeană

Liderul irlandez Leo Varadkar a declarat la sosirea la summit: „Este important ca noi, ca europeni, să decidem cine intră în țara noastră, nu traficanții de persoane”. Liderii, a spus el, trebuie să discute modalități de colaborare cu țările de origine pentru a se asigura că persoanele care nu primesc un statut legal se întorc acasă.

Întrebat dacă este fezabil ca Ucraina să înceapă negocierile de aderare mai târziu în acest an, Varadkar a spus: „Cred că da. Evident, Ucraina trebuie să îndeplinească criteriile”. El a continuat spunând că a fost impresionat de eforturile depuse până în prezent. „Nu cred că ar trebui să diluăm aceste teste, dar dacă Ucraina îndeplinește criteriile de aderare, ei bine, atunci ar trebui să avansăm cererea lor. Nu este cazul”, a adăugat liderul irlandez, „asta pentru că o parte din țara lor este ocupată.”

Premierul portughez face apel la reflecție asupra extinderii UE

Premierul portughez António Costa a invitat UE să reflecteze asupra consecințelor aderării Ucrainei la UE. „Pentru ca totul să meargă bine… UE trebuie să se pregătească pe sine, arhitectura sa instituțională, capacitatea sa… pentru a se asigura că acest proces este un succes”, a declarat el. „Ultimul lucru pe care l-am putea face este să frustrăm așteptările care au fost create”.

Liderul portughez a mai spus că vizita lui Zelenski la Bruxelles este menită să sensibilizeze toți aliații cu privire la nevoile Ucrainei și „să vedem împreună cu fiecare dintre noi care este cea mai bună modalitate de a ne optimiza eforturile pentru a sprijini Ucraina, astfel încât aceasta să poată câștiga acest război”.

În ceea ce privește sfârșitul războiului, „doar Ucraina poate defini condițiile pentru pace”, a adăugat Costa.

În semn de solidaritate pentru Ucraina

Cancelarul german Olaf Scholz se află și el la Bruxelles de la Paris, unde a părut a fi a treia roată la căruță, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat ieri Elysée dând startul vizitei sale prin a spune: „Suntem aici pentru a trimite un semnal de solidaritate și sprijin Ucrainei”, asigurând Kievul că Germania va sprijini Ucraina „atât timp cât va fi necesar”.

Germania se numără printre țările UE care oferă „cel mai mult”, a continuat el, în special când vine vorba de sprijin militar. Este păcat că Zelenskyy a sărit peste Berlin pentru a vizita doar Londra, Paris și Bruxelles în cadrul turneului său european, a adăugat Scholz.

În ceea ce privește planul de subvenții verzi al UE, care va fi, de asemenea, pe masă astăzi, Scholz a spus: „Este o chestiune centrală a suveranității europene”. Franța și Germania sunt în mare parte pe aceeași lungime de undă – și singure – atunci când vine vorba de a răspunde la masivul plan de subvenții verzi al Americii, Inflation Reduction Act, prin relaxarea regulilor pentru subvențiile de stat. „Le vom cere prietenilor noștri americani să nu discrimineze țările europene în măsurile pe care le iau”, a spus el. Un mesaj clar pentru Washington.

În ceea ce privește migrația, Scholz reduce așteptările: „Nu este momentul să luăm decizii de la o întâlnire la alta, ci să definim obiective comune care să fie transpuse în politici practice în acest an”, a spus el. Și a rămas vag cu privire la o soluție (destul de veche, și controversată): Gardurile. „Este important să găsim formulări comune”, a spus el, indicând că responsabilitățile ar putea fi transferate Comisiei.

Europa trebuie să regândească ajutorul militar acordat Ucrainei

La sosirea la summitul de joi, premierul estonian Kaja Kallas a cerut accelerarea ajutorului militar pentru Ucraina. Este necesar să se dea un „semnal clar” industriei europene de apărare pentru a produce mai mult, a spus ea, adăugând că „poate am putea folosi un mecanism similar cu cel pe care l-am folosit … cu vaccinurile”  în care UE a ajutat la negocierea unor contracte la nivel de bloc pe care țările le-au finanțat apoi.

„Prețul crește cu fiecare întârziere, cu fiecare ezitare, iar acest lucru ar putea accelera procesul”, a declarat liderul estonian.

Kallas a cerut, de asemenea, înființarea unui tribunal internațional pentru crimele de agresiune ale Rusiei, subliniind că președintele rus Vladimir Putin este persoana responsabilă și ar trebui să fie tras la răspundere.

În ceea ce privește chestiunea activelor înghețate ale Rusiei în cadrul UE, premierul a declarat că continentul trebuie să găsească o modalitate de a utiliza aceste active.

„Ucraina are o pretenție față de Rusia”, a spus ea.

Italia susține Bulgaria și Austria în solicitarea fondurilor europene pentru gardul de forntieră

Întrebată dacă Italia susține cererea Austriei de sprijin din partea UE în valoare de 2 miliarde de euro pentru construirea unui gard la granița dintre Bulgaria și Turcia, premierul Giorgia Meloni a declarat că „va susține întrebările altor țări și sper că și ele o vor susține pe a mea”.

„Cer ca Italia, de exemplu, să se ocupe de frontiera sudică, cea maritimă. Cred că suntem de acord cu faptul că Europa trebuie să gestioneze imigrația, iar în ultimii ani nu a acționat în ultimii ani așa cum credem noi că ar trebui să o facă”, a adăugat aceasta.

Grecia va continua să ceară fonduri europene pentru gardul împotriva migrației

Grecia va continua să ceară mai mult de la UE pentru a-și proteja frontierele externe, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis la intrarea în summit-ul european. 

„Este ceva ce, ca țară, facem deja, dar așteptăm cu nerăbdare mai mult sprijin european”, a spus el, adăugând că acest lucru include necesitatea ca UE să finanțeze bariere fizice, cum ar fi gardul pe care Grecia îl construiește la granițele sale terestre cu Turcia.

Referindu-se la cutremurele catastrofale din Turcia și Siria vecine, el a spus că Grecia „va fi în prima linie în organizarea unei conferințe a donatorilor aici, la Bruxelles, pentru a găsi resurse suplimentare pentru a ajuta la reconstrucția zonelor afectate” din Turcia și Siria.

De asemenea, el a reiterat că Grecia va fi alături de cele două națiuni, „oferind asistență imediată pentru a localiza supraviețuitori printre dărâmături, dar și un ajutor umanitar substanțial pentru a sprijini sutele de mii, posibil milioane de persoane care se vor trezi fără adăpost în perioada următoare”.

Macron este mulțumit de propunerile de politică industrială

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că proiectul de declarație finală merge în direcția bună în ceea ce privește sprijinul acordat industriei europene ca răspuns la subvențiile americane din Legea privind reducerea inflației.

„Vom adopta, sper, cel puțin concluziile care sunt propuse merg în această direcție: concluzii ambițioase pentru a consolida competitivitatea și atractivitatea Europei privind industria verde”, a declarat Macron reporterilor.

În ultimele săptămâni, textul a fost modificat de mai multe ori pentru a atenua unele propuneri de politică industrială promovate de Franța. Acesta solicită o simplificare a normelor UE privind ajutoarele de stat și amânarea discuțiilor privind un fond comun al UE pentru sprijinirea industriei. În cazul în care ați ratat-o, am intrat în posesia celui mai recent proiect aici.

Întrebat câte avioane de luptă ar putea furniza Franța Ucrainei, Macron a declarat că a avut „o discuție foarte aprofundată” despre nevoile Ucrainei în timpul „cinei de lucru și fraternitate” pe care a avut-o cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu cancelarul german Olaf Scholz la Paris, ieri.

Italia este optimistă în privința migrației și solicită un fond de suveranitate al UE

În ceea ce privește migrația, un subiect drag guvernului italian, Meloni a declarat că este „suficient de optimistă”, având în vedere că proiectul de concluzii ale summitului reflectă „un pas uriaș înainte față de trecut” în chestiuni precum frontierele maritime și dimensiunile externe ale migrației.

În ceea ce privește răspunsul UE la provocarea competitivității, Meloni a subliniat necesitatea de a „ajuta sistemul nostru productiv, astfel încât să nu creăm disparități în cadrul pieței unice”. În termeni practici, Italia dorește „un fond suveran pentru a sprijini întreprinderile și să lucreze la flexibilitatea deplină a fondurilor existente” pentru a contrabalansa presiunea franco-germană de a relaxa normele privind ajutoarele de stat, conform politico.eu.

Europa este deschisă pentru afaceri

Liderii UE trebuie să trimită un semnal „fără echivoc” industriei europene și investitorilor străini că Europa „este dispusă să se reindustrializeze”, a declarat joi premierul spaniol Pedro Sánchez.

Sánchez a declarat reporterilor că orice revizuire a normelor privind subvențiile guvernamentale trebuie să fie limitată în timp și „legată de o gestionare mult mai agilă” a fondurilor europene.

Liderii UE au discutat în cursul zilei de astăzi despre planurile de sporire a competitivității Europei un răspuns la prețurile ridicate ale energiei și la subvențiile masive acordate de SUA, care provoacă neliniște în Europa.

Atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz susțin planul UE de a relaxa regulile și de a permite guvernelor să își consolideze propriile industrii și să lupte împotriva americanilor. Dar acest lucru nu a fost bine primit de celelalte 25 de țări din UE, care suspectează că cele două puteri industriale ale blocului caută pur și simplu să își susțină propriile companii în detrimentul țărilor mai puțin bogate care nu pot face același lucru.

Comisia Europeană nu va prezenta o propunere concretă până în martie, iar adevărata bătălie, dacă UE ar trebui să strângă în mod colectiv mai mulți bani pentru acest efort nu se va încheia până când liderii UE nu se vor reuni în iunie. Între timp, întreprinderile avertizează că Europa trebuie să acționeze rapid, în caz contrar riscând să piardă investitorii de cealaltă parte a Atlanticului.