Adevărata conducere politică presupune capacitatea de a răspunde la cerințele vremurilor actuale. Kuni Miyake, jurnalist la Japan Times, urmărește reuniunile G7 de mai bine de 40 de ani, de la Summitul de la Tokyo din 1979. În istoria modernă, acesta nu poate să se mai gândeasă la nicio altă reuniune a G7 care să fi produs rezultate atât de substanțiale, de importante și de globale ca Summitul de la Hiroshima din acest an.
Textul de mai jos îi aparține lui Kuni Miyake:
Înainte de reuniune, prim-ministrul Fumio Kishida a contribuit cu un articol care a fost publicat în revista Foreign Affairs. Summitul de la Hiroshima, a scris el, are loc „într-un moment de cotitură pentru lume. Este o ocazie unică de a ne exprima hotărârea de a consolida o ordine internațională liberă și deschisă, răspunzând în același timp în mod proactiv nevoilor oamenilor de pe tot globul”, iar „În calitate de președinte, mă angajez să exercit un rol de lider în acest efort”.
Summitul liderilor de la Hiroshima
Cu toate acestea, unele instituții media japoneze, în special Asahi Shimbun, au reacționat dur la comunicatul liderilor G7 de la Hiroshima. Consiliul editorial al Asahi a declarat: „Un document căruia îi lipsește o perspectivă pe termen lung asupra abolirii nucleare nu poate fi numit o viziune. Prim-ministrul Kishida, va fi testat în funcție de capacitatea sa de a transmite un mesaj solid către lume”. Criticile, care nu reprezintă o noutate pentru unele instituții media naționale, arată pur și simplu cât de detașate sunt de realitatea politicii internaționale actuale. Spre marea noastră surpriză, ele rămân în continuare mai obsedate de abolirea nucleară decât de actuala schimbare masivă a mediului internațional de securitate.
De asemenea, în timpul reuniunii de la Hiroshima, pe lângă reuniunea G7, au avut loc Summitul Japonia-SUA-Coreea, Summitul „cvadruplei” și chiar o vizită a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Evenimentul de trei zile a fost neobișnuit de plin de subiecte și realizări și m-a făcut să regândesc ce este politica și ce înseamnă conducerea politică. Summitul G7 de la Hiroshima a fost prima reuniune de acest gen a grupului organizată în Asia de la începutul războiului din Ucraina și vine într-un moment în care China, Rusia și Coreea de Nord sfidează în mod deschis ordinea internațională existentă, nu numai în Europa, ci și în regiunea Indo-Pacific, chiar și prin posibila utilizare a forței.
La Hiroshima, am realizat încă o dată că epocile Războiului Rece și post-Război Rece s-au încheiat în sfârșit și că un nou mediu politic internațional și intern le înlocuiește.
Japonia și prezența la summit
Din nefericire, atenția presei japoneze s-a concentrat exclusiv pe prestația lui Kishida la Summit. Ramificațiile a ceea ce a avut loc la Hiroshima vor schimba probabil curenții de bază ai politicii internaționale pentru mult timp de acum încolo. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre învățămintele despre politică și leadership la care am reflectat la Hiroshima. Reluarea întâlnirilor față în față a reafirmat importanța faptului că oamenii se adună într-un singur loc pentru a discuta probleme importante.
Unii oameni se întreabă dacă este posibil să aibă loc o discuție sinceră în cadrul reuniunilor G7, dar în cadrul reuniunilor multilaterale de acest tip, discuțiile sincere au loc adesea în timpul pauzelor. Iată de ce prezența este atât de importantă în politică. La reuniunea din acest an, pe lângă șefii națiunilor G7, au participat și liderii din Coreea de Sud, Australia, India, Vietnam și alte țări. Însăși prezența președintelui ucrainean Zelenski la Hiroshima a schimbat traiectoria politicii internaționale.
Provocările politicii internaționale
Dar, indiferent cât de mulți politicieni influenți se adună, dacă nu se ajunge la nicio concluzie, astfel de conferințe nu vor face decât să plutească. În acest tip de conferință internațională, este important să se ocupe 1centrul de greutate”, unde sunt concentrate toate acțiunile și fluxurile de informații. Președinția poate avea un impact major asupra rezultatului reuniunii. Cu toate acestea, sarcina președintelui nu este de a presta, ci de a prezida reuniunea, de a oferi concluzii și direcții.
Un astfel de tip de conducere nu este întotdeauna ostentativ sau vizibil. Și din acest punct de vedere, cred că interesul presei japoneze nu este în concordanță cu esența a ceea ce se întâmplă în cadrul reuniunilor. Înainte de sosirea sa la Hiroshima, președintele american Joe Biden și-a amânat vizitele în Papua Noua Guinee și Australia. Ca urmare, Summitul Quad, programat inițial să aibă loc în Australia, a fost organizat la Hiroshima. Și, în ciuda războiului din Ucraina, președintele Zelenski a vizitat orașul japonez prin Arabia Saudită, ceea ce a fost o mare surpriză.
Un om norocos
Unii politicieni japonezi l-au numit pe Kishida „un om cu mult noroc”. Cu toate acestea, aceste secvențe de evenimente aparent „întâmplătoare” nu ar fi fost posibile fără pregătirea îndelungată și eforturile oficialilor japonezi. În lunga istorie a omenirii, norocul a fost întotdeauna și va continua să fie un factor important în politică. Dar politica este ca un vin de colecție. Nu există un lider politic înnăscut, iar presa japoneză a fost critică la adresa conducerii Guvernului de către Kishida.
Dar o bună conducere se maturizează în timp și este modelată de cerințele vremurilor, de mediul politic intern și extern. Norocul puternic nu este suficient pentru ca o conducere politică să prospere, dar dacă un politician se află la locul potrivit, ocupă centrul de greutate și continuă să joace rolul celui mai mare numitor comun, atunci vremurile vor produce în mod natural lideri politici capabili.
În cazul Franței, a fost Charles de Gaulle, pentru Regatul Unit, a fost Winston Churchill, iar în cazul Statelor Unite, a fost Ronald Reagan, toți produse ale timpului lor. În ceea ce privește Japonia, cele mai bune exemple sunt prim-miniștrii Shigeru Yoshida și, mai recent, Shinzo Abe. Acestea fiind spuse, vremurile s-au schimbat, iar mediul politic din jurul Japoniei s-a schimbat, de asemenea, în mod drastic. Dacă și când va putea Kishida să facă un pas mai departe, așa cum cer vremurile, depinde de cât de flexibil va putea răspunde la cerințele și provocările cu care se va confrunta pe scenele politice interne și internaționale în anii următori.
Această părere aparține lui Kuni Miyake, președinte al Foreign Policy Institute și director de cercetare la Canon Institute for Global Studies, conform The Japan Times .
