Ministrul Finanţelor rus, Anton Siluanov, a anunțat luni că deficitul bugetar al țării sale ar putea fi mai mare decât cel estimat inițial (de 2%) în 2023, din cauza plafonului impus de statele Uniunii Europene asupra preţului petrolului de 60 de dolari/ baril. Oficialul a susținut că instaurarea acestei măsuri ar putea reduce veniturile obținute de Rusia din exporturi.
„Este posibil un deficit bugetar mai mare? Este posibil dacă veniturile vor fi mai mici decât s-a planificat. Care sunt riscurile pentru anul următor? Riscuri pe partea de preţuri şi restricţii”, a anunțat Siluanov.
Minsitrul Finanțelor din Rusia a mai spus că este luată în calcul și o reducere a volumului exporturilor de energie, deoarece multe state vor evita să poarte negocieri și să facă afaceri cu Moscova, scrie Economedia.
„Plafonul de preţ este important în măsura în care, pentru acele ţări care au impus plafonul, nu vor fi făcute livrări. Aceasta înseamnă că vor fi alte ţări. Da, costurile cu logistica vor creşte. În consecinţă, este posibil să fie modificate discounturile”, a mai spus Anton Siluanov.
De unde ia bani Rusia
Ministrul Finanțelor rus a precizat că, în contextul în care volumul exporturilor va scădea, administrația de la Moscova va putea accesa două surse suplimentare de finanţare: fondul de rezervă (NWF) şi împrumuturi.
De altfel, Guvernul Rusiei a împrumutat deja sume considerabile în trimestrul patru al anului 2022, pentru a finanța trimiterea altor zeci de mii de trupe în Ucraina care să continue „operaţiunea militară specială”.
Până la finalul anului curent, autorităţile din Rusia estimează că vor folosi din fondul de rezervă peste 2.000 de miliarde de ruble (29,24 miliarde de dolari), pentru a acoperi cheltuieile totale ale statului rus, care vor depăşi 30.000 de miliarde de ruble.
„De la începutul operaţiunii speciale, condiţiile macroeconomice s-au schimbat, inflaţia a crescut iar resurse mari au fost necesare pentru a susţine familiile”, a adăugat Siluanov.
Producția va scădea
Viceprim-ministrul Rusiei, Alexander Novak, a susținut sâmbătă că plafonul UE asupra prețurilor petrolului rusesc ar putea duce la o diminuare a producţiei interne a acestei resurse cu un procent cuprins între 5-7%.
Oficialul a apreciat că reducerile ar putea ajunge la 500.000-700.000 de barili pe zi (bpd), scrie Reuters, citat de Economica.
Alexander Novak a subliniat însă că resursele rusești sunt încă solicitate la nivel mondial (în ciuda acțiunilor Europei de a se delimita de gazele și petrolul rusesc) și că Moscova şi-a diversificat cumpărătorii.
De asemenea, viceprim-ministrul a menționat că Europei îi va fi greu să se dezvolte din punct de vedere economic fără energia rusă.
Pe 5 decembrie, Uniunea Europeană, ţările G7 şi Australia au decis de comun acord să introducă plafonul de preţ de 60 de dolari pe baril la prețul petrolului din Rusia. Această măsură vine în completarea embargoului UE asupra importurilor de ţiţei rusesc pe mare.
