Românii din mai multe orașe își vor putea încheia mai repede activitatea din câmpul muncii. Deși acest lucru pare o veste bună, este vorba despre cei care trăiesc în zone foarte poluate. Din acest motiv, speranța lor de viață este mai redusă decât a altor români.
Proiectul, care a fost votat în Senat, se referă la locuitorii din următoarele unități administrative: Pitești (Argeș), Giurgiu (Giurgiu), Vladimirescu, Arad, Horea, Cucir Mandruloc (Arad), Băiuț, Cavnic, Cicârlău, Desești, Satulung, Șișești, Remetea Chioarului, Copalnic Mănăștur (Maramureș). S-au discutat și propuneri precum Codlea (Brașov), Bistra, Sălciua (Alba), Comănești (Bacău), adăugate ulterior inițiativei legislative.
Cum a fost făcută alegerea
„Studiile efectuate în aceste zone arată că speranţa de viaţă este cu 6-10 ani mai scăzută decât media naţională din cauza poluării, până la data de 31 decembrie 2030 finalizându-se programele de depoluare”, au declarat proponenții acestui proiect. Zonele poluate sunt cele puternic industrializate, unde se prelucrează substanțe precum sulful, clorul sau amoniacul.
Oamenii care locuiesc de peste 30 de ani în aceste orașe cu un grad ridicat de poluare pot ieși la pensie cu doi ani mai devreme decât majoritatea românilor. Astfel, femeile se pot retrage de pe piața muncii la 61 de ani, iar bărbații, la 63. Nu vor fi înregistrate penalizări în cazul persoanelor care rezidă în aceste zone, unde pericolul pentru sănătate este unul considerabil.
Poluarea în România
Chiar și în orașele care nu sunt asociate cu prelucrarea unor substanțe periculoase vorbim de un nivel de poluare peste media europeană și prevederile World Health Organisation (WHO). Astfel, Bucureștiul are în mod constant un nivel de poluare moderat sau ridicat, iar nivelurile de PM2.5 sunt de aproape două ori mai mari decât limita superioară acceptată de WHO.
În Ploiești este vorba de valori chiar triple față de prevederile Organizației Mondiale a Sănătății. În plus, România are în ansamblu o speranță de viață sensibil mai mică decât a altor state europene. Astfel, românii trăiesc în medie 75 de ani. Alături de Bulgaria, se află în coada clasamentului UE din punctul de vedere al speranței de viață la naștere. Pentru comparație, media Uniunii Europene este de 80.4 ani, aproape de lideri mondiali, asemeni Japoniei, conform jurnalul.ro.
În afara poluării, locuitorii României au obiceiuri alimentare mai proaste decât cei mai mulți europeni. De asemenea, consumul de alcool pe cap de locuitor este de 12.3 litri pe an, conform unui studiu din 2019. Deși nu suntem „vârf de lance” din acest punct de vedere, avem al cincilea cel mai ridicat consum de băuturi alcoolice din UE, iar stilul de viață precar și poluarea nu ne ajută nici ele să trăim mai mult.
