Numărul muncitorilor din țări asiatice în dezvoltare care vin să-și construiască o carieră în România a crescut considerabil. În prezent, sunt cel puțin 65.000 de persoane angajate în România și care provin din Orient.
Dintre aceștia, cei mai mulți provin din Nepal – 17.800, adică 27 de procente. Pe locul al doilea sunt muncitorii srilankezi, în număr de 12.160. Peste 11.000 de muncitori au Turcia ca țară de origine, 7.835 provin din India, iar 5.120 sunt din Bangladesh. Există mai multe motive pentru care ei aleg să lucreze aici – în primul rând, deoarece salariile minime din România sunt de 5 ori mai mari decât cele pe care le-ar obține în țările din care sunt originari. În plus, România reprezintă o pistă și pentru alte țări UE.
Condițiile salariale: România versus Nepal
În Nepal, cineva care primește salariul minim pe economie se poate aștepta la o sumă lunară brută de 16.000 de rupii nepaleze, echivalentul a 122 de dolari americani. Remunerația medie brută se ridică la 61.000 de rupii nepalezi, adică 464 de dolari. În România, minimul brut este de 3.000 de lei (670 de dolari), iar salariul mediu înaintea taxelor este de 6.800 de lei (1.500 de dolari).
„România reușește să atragă lucrători din zone sau țări sărace, cărora le oferă venituri de câteva ori mai mari decât în țările lor, un job garantat timp de minimum doi ani și unele beneficii. Mai presus de toate, le oferă accesul la piața muncii din Uniunea Europeană, în speranța că vor putea să găsească joburi și mai bine plătite. Dacă acești lucrători și-ar permite comisioanele de recrutare pentru alte țări, poate nu ar veni în România. Firmele de recrutare specializate s-au direcționat către aceste țări și pentru că sunt anglofone, iar permisele de lucru, deși vin greu, sunt în general acordate”, a declarat Raluca Pârvu, care conduce departamentul de business al BPI România. Aceasta este o companie de consultanță în management și de recrutare.
În Sri Lanka, salariul lunar se situează între 88 și 377 de dolari (între 28.243 de rupii srilankeze și 121.283 de rupii srilankeze). Aceste valori includ și bonusurile de performanță.
O sabie cu două tăișuri pentru muncitorii asiatici
În afara banilor, însă, există și alte beneficii de interes pentru muncitorii care vin din sudul Asiei. „În primul rând le oferă un job și un salariu semnificativ superior celui din țara de origine. Jobul este de regulă prezentat încă din etapa de recrutare, astfel încât oamenii cunosc și acceptă condițiile de lucru. Apoi, le oferă un minim de acoperire medicală, cazare și masă la locul de muncă, precum și cheltuielile de transport. Firmele de recrutare primesc comisioane din ambele părți – și de la lucrător și de la angajator – așa încât au tot interesul ca înțelegerea să se realizeze”, a mai explicat Raluca Pârvu.
Totuși, se întâmplă de multe ori ca muncitorii străini să lucreze mai mult decât decât românii care au funcții similare, spune specialista în consultanță și recrutare:
„Multe din anunțurile de recrutare publicate local menționează că se lucrează 6 zile din 7 așa încât ar fi interesant de știut și cum se respectă legislația muncii din România în raport cu acești lucrători. Problemele pot apărea în caz de nepotrivire sau de integrare deficitară odată ajunși în comunități ori la locul de muncă. De asemenea, în situații excepționale precum criza COVID, acești lucrători au descoperit că nimeni nu dorește să-și asume cu adevărat existența lor în România. Din păcate, statul român nu a pus pe picioare politici de integrare, de învățare a limbii române, bazându-se tot pe angajatori pentru a-și asuma aceste costuri”.
Articol preluat din ediția tipărită a Ziarului Financiar, din 21 aprilie 2023.
