Vinerea viitoare, pe 24 februarie, se va împlini un an de când Federația Rusă a inițiat o acțiune militară în Ucraina, după o perioadă lungă în care își instalase trupe la graniț dintre cele două state. În acest sens, recent, analiști și jurnaliști de la publicația Al Jazeera au întocmit un raport al pozițiilor politice, militare și economice ale diferitelor țări din lume pe parcursul cestui an.
De când a început invazia Rusiei în Ucraina lumea a fost categorisită, în linii mari, în trei tabere – țările aliate cu Ucraina, cele imparțiale față de conflict și națiunile care au luat apărarea Rusiei. În timp ce Statele Unite și statele Uniunii Europene au oferit Ucrainei asistență militară în valoare totală de peste 100 de miliarde de dolari, alte țări au ales să își facă cunoscute pozițiile prin impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei sau prin voturile lor în cadrul sesiunilor Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Poziția politică
O modalitate de a ști care este poziția politică a unei țări este să analiza modului în care votează în cadrul sesiunilor Organizației Națiunilor Unite. Adunarea Generală a ONU cuprinde 193 de state membre și este cel mai reprezentativ organism al organizației. Fiecare stat membru are dreptul la un vot egal atunci când decide asupra rezoluțiilor, scrie Al Jazeera.
Acestea din urmă, în momentul în care sunt adoptate, nu sunt obligatorii, ceea ce înseamnă că nu au putere juridică. Mai degrabă, ele sunt privite ca o expresie a voinței comunității internaționale cu privire la un anumit subiect. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, ONU a convocat prima sesiune de urgență din ultimii 25 de ani. De atunci, adunarea formată din 193 de membri a votat patru rezoluții speciale care abordează diverse preocupări cu privire la Ucraina.
Țări care au votat în favoarea tuturor rezoluțiilor (102 țări) (Un asterisc* înseamnă că țara respectivă a fost absentă de la cel puțin un vot): Afganistan*, Albania, Andorra, Andorra, Antigua și Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Benin*, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Canada, Ciad, Chile, Columbia, Comore*, Costa Rica, Croația, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Danemarca, Djibouti*, Dominica*, Republica Dominicană, Timorul de Est, Ecuador, Estonia, Statele Federate ale Microneziei, Fiji, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Grenada, Guatemala, Haiti, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Coasta de Fildeș, Jamaica, Japonia, Kiribati, Letonia, Liban*, Liberia, Libia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malawi, Malta, Insulele Marshall, Mauritania*, Mauritius, Moldova, Monaco, Muntenegru, Maroc*, Myanmar, Nauru, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Norvegia, Palau, Panama, Papua Noua Guinee, Paraguay, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Ruanda*, Coreea de Sud, Coreea de Sud, Sfânta Lucia, Samoa, San Marino, São Tomé și Principe*, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Insulele Solomon*, Somalia*, Spania, Suedia, Elveția, Bahamas, Turcia, Tuvalu, Ucraina, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Uruguay, Zambia*.
Țări care au votat în favoarea sau s-au abținut în cel puțin o rezoluție (47 de țări) (Un asterisc* înseamnă că țara respectivă a fost absentă de la cel puțin un vot): Angola, Bahrein, Bangladesh, Barbados, Belize, Bhutan, Botswana, Brazilia, Brunei, Cambodgia, Capul Verde, Egipt, Ghana, Guineea-Bissau*, Guyana, Honduras, Indonezia, Irak, Iordania, Kenya, Kuweit, Lesotho, Madagascar, Malaezia, Maldive, Mexic, Nepal, Niger, Nigeria, Oman, Qatar, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadine, Arabia Saudită, Senegal, Singapore, Sudanul de Sud, Surinam, Thailanda, Gambia, Togo*, Tonga, Trinidad și Tobago, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Vanuatu, Yemen.
Țări care au votat să se abțină în toate rezoluțiile (16 țări) (Un asterisc* înseamnă că țara respectivă a fost absentă de la cel puțin un vot): Armenia*, Camerun*, El Salvador*, Guineea Ecuatorială*, Eswatini*, Guineea*, India, Mongolia, Mozambic, Namibia, Pakistan, Africa de Sud, Sri Lanka, Sudan, Tanzania, Uganda.
Țări care au votat împotrivă sau s-au abținut în cel puțin o rezoluție (19 țări) (Un asterisc* înseamnă că țara respectivă a fost absentă de la cel puțin un vot): Algeria, Bolivia, Burundi, Republica Centrafricană, Cuba, Eritreea, Etiopia*, Iran*, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Mali, Nicaragua, China, Republica Congo, Tadjikistan, Uzbekistan*, Vietnam, Zimbabwe.
Țări care au votat împotriva tuturor rezoluțiilor (4 țări): Belarus, Coreea de Nord, Rusia, Siria.
Țări care au fost absente în toate rezoluțiile (4 țări): Azerbaidjan, Burkina Faso, Turkmenistan, Venezuela.
Gabon a fost singura țară care a votat în favoarea sau împotriva unei rezoluții.
Sesiunea de urgență 1 – Cerem Rusiei să-și retragă forțele militare din Ucraina
Pentru: 141 | Împotrivă: 5 | Abțineri: 35
La 2 martie 2022, 141 de țări au votat în favoarea unei rezoluții a ONU prin care i se cerea Rusiei să își retragă „imediat, complet și necondiționat” forțele militare din Ucraina. Rezoluția avea nevoie de o majoritate de două treimi din voturile „da/nu” pentru a fi adoptată.
China, India, Iran și Africa de Sud s-au numărat printre cele 35 de țări care s-au abținut, în timp ce doar cinci – Belarus, Eritreea, Coreea de Nord, Siria și, bineînțeles, Rusia – au votat împotrivă. Douăsprezece țări, inclusiv Venezuela, care a fost suspendată timp de doi ani pentru că nu a plătit cotizațiile datorate ONU, au fost absente de la vot.
Cum au votat țările membre ONU în prima sesiune (sursă foto: Al Jazeera)
Sesiunea de urgență 2 – Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei
Pentru: 140 | Împotrivă: 5 | Abțineri: 38
Într-o a doua rezoluție adoptată la 24 martie, aproape trei sferturi din Adunarea Generală a ONU a votat pentru a solicita accesul ajutoarelor și protecția civililor în Ucraina și a criticat Rusia pentru crearea unei situații umanitare „dezastruoase”.
Rezoluția, care a fost elaborată de Ucraina și aliații săi, a primit 140 de voturi pentru și cinci voturi împotrivă din partea acelorași țări – Belarus, Eritreea, Coreea de Nord, Rusia și Siria – în timp ce 38 de țări s-au abținut. Zece țări au fost absente de la vot.
Cum au votat statele membre ONU la cea de-a doua sesiune, din luna martie (sursă foto: Al Jazeera)
Sesiunea de urgență 3 – Suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului
Voturi pentru: 93 | Voturi împotrivă: 24 | Abțineri: 58
La 7 aprilie, o rezoluție sponsorizată de SUA pentru suspendarea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC) a fost adoptată cu 93 de voturi pentru, 24 împotrivă și 58 de abțineri. Rezoluția a necesitat o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată, fără a lua în considerare abținerile.
Rezoluția a fost adoptată după descoperirea unor cadavre de civili în orașul Bucha, în apropiere de Kiev.
Delegația rusă a anunțat că a părăsit Consiliul pentru Drepturile Omului mai devreme în acea zi, în așteptarea votului. UNHRC este responsabil de promovarea și protejarea drepturilor omului la nivel mondial.
Cum au votat țările membre ONU la cea de-a treia sesiune (sursă foto: Al Jazeera)
Sesiunea de urgență 4 – Integritatea teritorială a Ucrainei
Pentru: 143 | Împotrivă: 5 | Abțineri: 35
La sfârșitul lunii septembrie, Rusia a anunțat în mod oficial anexarea a patru provincii parțial ocupate din estul și sudul Ucrainei. Kievul și aliații săi occidentali au respins votul ca fiind lipsit de sens și ilegal.
La 12 octombrie, Adunarea Generală a ONU a votat pentru a condamna „tentativa de anexare ilegală” de către Rusia a celor patru regiuni parțial ocupate din Ucraina și a îndemnat țările să nu recunoască acest demers. Trei sferturi din cei 193 de membri ai Adunării Generale, 143 de țări, au susținut rezoluția care a reafirmat, de asemenea, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.
Patru țări s-au alăturat Rusiei și au votat împotriva rezoluției – Belarus, Nicaragua, Coreea de Nord și Siria. Alte 35 de țări s-au abținut de la vot, inclusiv China, India, Pakistan și Africa de Sud. Restul nu au votat.
Cum au votat țările membre ONU în cea de-a patra sesiune (sursă foto: Al Jazeera)
Țările care înarmează Ucraina
Potrivit celor mai recente date ale Institutului Kiel pentru Economie Mondială, un think tank german, cel puțin 32 de țări au oferit Ucrainei asistență militară, inclusiv arme, echipamente sau ajutor financiar pentru armată. Douăzeci și cinci dintre cele 32 de națiuni care oferă asistență militară fac parte din NATO – cea mai mare alianță militară din lume, cu 30 de state membre. Din această listă lipsește Ungaria.
Printre țările care au furnizat Ucrainei arme și echipamente militare se numără: Australia, Austria, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Coreea de Sud, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.
Lista de mai sus nu include țările care furnizează ajutor neletal sau combustibil. De asemenea, este posibil ca unele națiuni să își fi ținut secretizate transferurile. Ajutorul militar trimis Ucrainei include atât arme convenționale, cât și echipamente mai avansate și armament modern. Armele includ artilerie, arme antiaeriene, arme antitanc, vehicule blindate, drone de recunoaștere și de atac, elicoptere, arme de calibru mic, muniție și veste antiglonț.
Ce s-a întâmplat în 2023
În ianuarie, SUA, Marea Britanie și Germania s-au angajat să trimită tancuri de luptă moderne în Ucraina. Marea Britanie a declarat că va livra 14 dintre tancurile sale Challenger 2, Germania a fost de acord să trimită 88 de tancuri Leopard, iar SUA a declarat că va trimite zeci dintre tancurile sale M1 Abrams pentru a susține efortul de război al țării.
NATO și aliații săi au antrenat, de asemenea, zeci de mii de soldați ucraineni, inclusiv forțe speciale.
Țările care oferă ajutor Ucrainei
Potrivit Institutului Kiel, 40 de țări s-au angajat să acorde Ucrainei cel puțin 108 miliarde de euro (115 miliarde de dolari) sub formă de ajutor financiar, umanitar și militar între 24 ianuarie și 20 noiembrie 2022.
Cu angajamente de 47,8 miliarde de euro (51,2 miliarde de dolari), SUA sunt cel mai mare contribuabil al Ucrainei, cu cel puțin 22,9 miliarde de euro (24,5 miliarde de dolari) destinate promisiunilor militare, 15,05 miliarde de euro (16,1 miliarde de dolari) în ajutor financiar și 9,9 miliarde de euro (10,6 miliarde de dolari) în asistență umanitară.
Ajutorul umanitar acoperă asistența medicală, alimentară și alte articole pentru civili, în timp ce asistența financiară vine sub formă de granturi, împrumuturi și garanții.
Instituțiile Uniunii Europene, inclusiv Comisia Europeană, Consiliul UE și Banca Europeană de Investiții, sunt pe locul al doilea în topul celor mai mari contribuitori, cu 34,9 miliarde de euro (37,3 miliarde de dolari) promise Ucrainei, în timp ce Marea Britanie este pe locul al treilea, cu 7,1 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari).
Începând cu 20 noiembrie, SUA și alte țări au promis pachete militare suplimentare pentru Ucraina. Graficul de mai jos oferă o defalcare detaliată a sumelor pe care fiecare țară le-a angajat pentru Ucraina.
Țări care sancționează Rusia
Cel puțin 46 de țări sau teritorii au impus sancțiuni împotriva Rusiei sau s-au angajat să adopte o combinație de sancțiuni ale SUA și UE, potrivit Castellum.ai, o bază de date globală de urmărire a sancțiunilor. Din 22 februarie, peste 11 307 sancțiuni au fost aplicate Moscovei, ceea ce face din Rusia cea mai sancționată țară din lume.
Optzeci la sută din toate sancțiunile vizează persoane fizice, în timp ce 18 la sută vizează entități. Restul sancțiunilor vizează nave și aeronave. SUA au impus cele mai multe sancțiuni Rusiei, 1.948, urmate de Elveția (1.777), Canada (1.590), Marea Britanie (1.414) și UE (1.390).
