Oficialii de la Moscova vin cu anunțul cum că Rusia va investi în viitorul apropiat suma de 44 de miliarde de dolari în Iran.
Se are în plan construcția unui gazoduct și dezvoltarea minelor, scrie Kommersant, citându-l pe ministrul iranian al petrolului Javad Owji: „Am semnat un memorandum de înțelegere de 4 miliarde de dolari cu Rusia pentru dezvoltarea minelor, precum și un acord de 40 de miliarde de dolari pentru construcția de gazoducte și instalații de extracție a gazelor naturale lichefiate”, a declarat Owji, potrivit news.am.
Deja din luna septembrie, agenția Fars, citând un raport al Ministerului Petrolului din Iran, declarase faptul că National Iranian Oil Company va achiziționa o cantitate de 9 milioane de metri cubi de gaze naturale zilnic din partea companiei ruse Gazprom, iar aceste gaze naturale vor fi livrate prin teritoriul Azerbaidjanului.
Pe lângă acest lucru, Iranul dorește acum să primească 6 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi pentru livrări swap către alte țări.
Azerbaidjanul spre topul industriei energetice
Azerbaidjanul se impune din ce în ce mai mult pe piața energetică a lumii, iar dezvoltarea acestui stat privind acest domeniu se anunță a fi pe termen lung. Informațiile acestea vin din partea reprezentanților companiei petroliere de stat, SOCAR, care susțin că își vor dubla, cel puțin, exporturile de gaze prin Coridorul sudic SGC, iar asta până în anul 2027.
„Prin urmare, discutăm planuri de extindere a capacităților conductelor TAP și TANAP. Pentru punerea în aplicare a acestor planuri este necesară o sumă mare de investiții”, a declarat președintele companiei, Rovshan Najaf, în cadrul celui de-al doilea Forum energetic Azerbaidjan-Turcia. Ca prim efect al acestei dezvoltări, acesta a menționat că are așteptări mari ca Azerbaidjanul să majoreze exporturile de gaze la nivel mondial până la 22 miliarde de metri cubi în anul 2022, scrie publicația bm.ge.
Compania SOCAR va continua să investească astfel și în economia turcă, potrivit celor spuse de către Rovshan Najaf. Până la momentul actual, compania de stat a investit 17,7 miliarde de dolari în economia din Ankara. Fiind un pion important în această sferă, SOCAR este prezent în mai multe colțuri ale lumii prin rafinăria din Turcia, și rețele de benzinării în Azerbaidjan, Turcia, Georgia, România și Elveția.
Această companie activează astfel în diverse sfere din punct de vedere energetic fiind implicată în explorarea câmpurilor de petrol și gaze, producerea, prelucrarea și transportul de petrol, gaze și condensat de gaze, comercializarea produselor petroliere și petrochimice pe piețele interne și internaționale și furnizarea de gaze naturale pentru industria și publicul din Azerbaidjan.
Vinci, primul terminal de gaz natural lichefiat din Germania
Vinci face un pas important în industria de gaze din Germania. Reprezentanții companiei au semnat un contract cu cei de la EPC pentru aprobarea construcției primului terminal de regazificare al statului. Capacitățile acestuia vor fi unele impresionante, de până la 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual. Acesta va avea două rezervoare de depozitare de circa 156 de metri cubi și va mai fi dotat și cu două sisteme de operare auxiliare, infrastructură și clădiri.
Acest terminal va avea un rol esențial, căci va ajuta la asigurarea infrastructurii strategice pentru marele clientul German LNG Terminal. De asemenea, acesta va avea și o poziție avantajoasă, căci se va afla la Brunsbüttel, la gura de vărsare a Elbei, în Marea Nordului, potrivit nestor.minsk.
Terminalul Vinci va permite Germaniei să realizeze importuri importante de gaze naturale lichefiate prin intermediul căilor navale, care vor urma să fie descărcate ulterior pentru depozitare și regazeificare înainte de a fi injectate în rețeaua germană sau transportate cu camioane sau vagoane.
Întreaga instalație va fi livrată în anul 2026, iar lucrările pentru terminal vor dura 42 de luni.
Naftogaz, creștere cu 5% a producției de gaze naturale în 2023
Reprezentanții companiei Naftogaz Ukrayiny au anunțat că au de gând să majoreze producția de gaze naturale pentru anul 2023 cu cel puțin 5%. Informația vine în contextul în care apar mai multe condiții, potrivut celor declarate de președintele companiei, Iuriy Vitrenko.
„În vestul țării … creștem producția. În același timp, am dezobișnuit zonele din regiunea Harkov. Dacă nu există pierderi militare, atunci anul viitor vom crește producția acolo”, a declarat Vitrenko despre planurile companiei într-un interviu acordat Interfax-Ucraina, citat de cei de la ukrainianjournal.com.
Relația neînțeleasă dintre Estonia și terminalul GNL
Heiko Heitur, directorul executiv al Asociației Estoniene a Gazului (Eesti Gaasiliit), vine acum cu o declarație importantă privind mutarea terminalului GNL în Finlanda. Acesta spune că această strategia era una așteptată de către operatorii de pe piață și că nu ar fi luat pe nimeni prin surprindere. Chiar și așa, Heitur este de părere că acest eveniment ar trebui să tragă un semnificativ semnal de alarmă negativ și că încă nu este foarte limpede cum vor avea acces la terminal și participanții de pe piața estoniană.
„De mult timp, au existat semne în aer că această navă va merge probabil în Finlanda. Dar, în același timp, este o dezamăgire foarte mare pentru Infortar și Alexela, care au lucrat într-un ritm record mondial la Paldiski pentru a pregăti rapid dana. Ar trebui să spun că nu este o dezamăgire doar pentru vânzătorii de gaze, ci și pentru industrie (în general) și pentru consumatorii obișnuiți. Statul nu a reușit să protejeze securitatea aprovizionării Estoniei într-o situație de criză și nu a depus suficiente eforturi pentru a se asigura că economia noastră primește gaz la cel mai mic preț posibil”, a declarat Heitur.
„Economia Estoniei, operatorii de pe piața de gaze, consumatorii și statul însuși vor avea de pierdut în urma acestei decizii, care trimite un semnal destul de prost către publicul larg”, a mai spus Heitur, potrivit celor de la news.err.
Astfel, reprezentanții Ministerului Afacerilor Economice din Estonia, dar și ai distribuitorului de stat al rețelei, Elering, susțin cu fermitate că nu va exista pe viitor o penurie de gaze în această regiune: „Dacă ne uităm la vânzătorii de gaze din Estonia, atât Ministerul Transporturilor și Energiei, cât și Elering sunt conștienți că aprovizionarea pentru noul an ar trebui să provină de la noul terminal. Prin urmare, dacă vânzătorii de gaze nu pot accesa terminalul finlandez, va exista o situație în care estonienii nu vor putea obține gaze de nicăieri”.
Heitur își continuă declarațiile și spune că acest lucru ar putea duce la fenomenul cum că societățile străine care au acces la terminal vor ajunge să plece de pe piața comercianții de gaze estonieni: „Securitatea aprovizionării, în stil estonian – un vecin vine, vinde și pleacă cu profiturile”, a spus el.
„Deși știrile au relatat că furnizorii de gaze estonieni ar putea avea acces preferențial la capacitățile (de gaze), astăzi acest lucru există doar pe hârtie. În 2014, finlandezii au promis că vor construi un terminal – nu l-au construit. În primăvară, a existat un acord conform căruia nava va merge acolo unde terminalul a fost finalizat mai întâi – de asemenea, acest lucru nu s-a întâmplat. Acum, pentru a treia oară, se presupune că trebuie să credem că vom primi gaz din Finlanda. Ar fi frumos dacă ar fi așa, dar este mult mai complicat din punct de vedere tehnic și practic”, a declarat Heitur.
Potrivit acestuia din urmă, în momentul actual există o mare dilemă în ceea privește regulile în care va fi distribuit gazul: „Practica obișnuită este că furnizorii de gaz comandă gazul și îl plătesc ei înșiși. Cel care operează terminalul nu își asumă acest tip de riscuri. Modul în care se va face împărțirea cu resurse limitate va fi foarte complicat. Știm că două nave vor veni în ianuarie – asta înseamnă că Finlanda însăși va putea consuma aproape doi terawați-oră. Dacă furnizorii de gaze din Estonia pot avea acces, va exista acces chiar dacă vor putea obține doar 100 de gigawați-oră. Dar, în realitate, este nevoie de mai mult gaz”.
Pe urmă Heitur subliniază și riscurile care pot apărea pentru furnizori: „De exemplu, dacă comanzi o navă, plătești în esență 200 de milioane de euro, iar dacă se întâmplă ceva cu Balticconnector, atunci orice se întâmplă cu gazul, se întâmplă și cu furnizorul de gaz. Există o mulțime de riscuri”.
„Regulile ar trebui să fie puse în aplicare cât mai curând posibil, astfel încât să existe o înțelegere a modului, condițiilor și riscurilor în care este posibil să se obțină gaz”, a spus Heitur. „De obicei, o companie comandă gazul și îl plătește. Cu siguranță nu se poate întâmpla ca cinci vânzători de gaz să comande împreună un vas și să plătească furnizorului. Cineva trebuie să îl aducă și să îl revândă altor jucători de pe piață.”
Republica Moldova privește spre gazul azer
Gazele azere ar reprezenta la momentul actual o soluție pe termen scurt pentru situația complicată din Republica Moldova, dar în același timp o soluție foarte eficientă: „În prezent, Moldova, citată de trend.az.
Astfel, Guvernul de la Chișinău este interesat de o soluție pe moment până la o stabilizare viitoare: „Căutăm parteneri pentru a ne umple depozitele de gaz pentru a asigura aprovizionarea pentru două luni. Aceasta va însemna aproximativ 300 de milioane de metri cubi”, a mai spus Natalia Gavrilița.
Astfel, conform celor spuse de către liderul Executivului de la Chișinău, Republica Moldova este în continuă căutare și de parteneri pe termen lung și în acești termeni contează autoritățile din Azerbaidjan ca partener de încredere: „Nicio țară nu se poate baza pe un singur furnizor de resurse energetice. Sperăm să avem negocieri productive cu Azerbaidjanul în viitor. Urmărim îndeaproape interesul UE pentru gazul azer”, a adăugat ea.
Estonia este asigurată din punct de vedere energetic
Potrivit unor informații oficiale, Estonia este asigurată din punct de vedere energetic după ce a apărut riscul ca conducta Balticconnector, care leagă Estonia de Finlanda, să ajungă să fie întreruptă. Veștile vin din partea secretarului general adjunct al Ministerului Economiei și Comunicațiilor, Timo Tatar, care face aceste declarații în contextul exploziilor care au afectat gazoductele NordStream și al informației că o navă de regazeificare cu stocare flotantă (FRSU), care ar trebui să aprovizioneze atât Estonia, cât și Finlanda, ar fi acum în drum spre țărmurile acesteia din urmă pentru acostare.
Estonia se pare că are numeroase alternative, una foarte la îndemână fiind legăturile sale cu Letonia, stat care la rândul său are legături semnificative cu Lituania și Polonia, potrivit celor spuse de Tatar. În cazul aparentei surprize cum că Finlanda ar urma să primească primul terminalul GNL, care va acosta la Inkoo, mai degrabă decât la Paldiski în Estonia, Tatar susține că: „Semnele erau în aer încă din vară că Finlanda a accelerat finalizarea capacității de recepție a terminalului său”.
„Decizia finală, în care miniștrii au convenit că FRSU va merge în Finlanda, a fost luată astăzi”, a spus Tatar. Așadar, la momentul actual, una dintre esențialele condiții pentru Estonia a fost că, dacă nava respectivă va ajunge în Finlanda în această iarnă, companiile estoniene, împreună cu cele finlandeze, vor urma să aibă liber acces față de furnizorii din alte țări. „Acesta a fost principalul motiv pentru care am realizat acest proiect împreună cu Finlanda, iar finlandezii au fost de acord cu acest lucru, pentru a completa regulile de utilizare a terminalului într-un mod care să avantajeze vânzătorii de gaze care aprovizionează clienții estonieni și finlandezi”, a continuat Tatar, citat de cei de la news.err.
Tatar a mai spus problema și că finlandezii au acum de a face cu o situație foarte dificilă, asta excluzând că au nevoi de consum de gaze de câteva ori mai mari decât cele estimate de Estonia, de 5 TWh pe an. „Finlanda se află în cea mai nefericită situație în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze naturale. După ce gazoductul rusesc a fost oprit, întreaga lor aprovizionare cu gaze depinde doar de ceea ce poate încăpea prin [conducta Finlanda-Estonia] Balticconnector”, a declarat Tatar.
„Din fericire, Estonia se află într-o situație mult mai bună din acest punct de vedere; avem Balticconnector cu Finlanda pe de o parte, și depozitul leton de gaze naturale (la Incukalns – n.r.) pe de altă parte, plus terminalul lituanian FRSU (la Klaipeda – n.r.), plus Lituania și Polonia, la rândul lor, au o conexiune”.
Există în continuare riscul ca conexiunea cu Balticconnector să fie întreruptă, însă aproape 13 TWh de gaze naturale au fost acumulate până acum în depozitul subteran de gaze naturale din Letonia. Aceste resurse vor putea fi folosite și pentru a alimenta consumatorii estonieni. „În plus, situația este aceeași și în cazul terminalului lituanian. Imaginea actuală este că, dacă se întâmplă ce e mai rău, aprovizionarea cu gaz estonian este garantată cu siguranță”, a continuat Tatar.
