La Ankara, va avea loc o nouă reuniune NATO, reuniune a așa-numitului Mecanism Permanent Comun al Turciei, Finlandei, Suediei și Alianței Atlantice. În cadrul acestei întâlniri va fi o posibilă deblocare de către guvernul turc aderării Suediei în cadrul NATO.
La reuniune vor participa Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jan Knutsson, secretar de stat în cadrul Ministerului suedez de Externe, şi omologul său finlandez, Jukka Salovaara, precum şi Akif Cagatay Kilic, consilier-şef al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, conform comunicatului emis de Direcția de comunicare a Președinției turce.
Suedia, mai aproape de NATO
De asemenea, NATO a aprobat aderarea Suediei și Finlandei anul trecut la Madrid. Acest lucru s-a produs după ce s-a ajuns la un acord cu Turcia având în vedere ridicarea veto-ului său.
Ankara a blocat aderarea Suediei în baza faptului că Stockholm protejează membri ai formațiunii ilegale Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care este considerat grup terorist în Uniunea Europeană și de către Statele Unite, conform economica.net.
Stockholm și-a înăsprit legile antiterorism și a aprobat extrădarea mai multor cetățeni originari din Turcia. Se așteaptă ca guvernul lui Erdogan să ratifice aderarea Suediei înainte de summitul de la Vilnius din data de 11-12 iulie.
Suedia a extrădat cetățeni turci
Guvernul suedez a decis luni să extrădeze un cetățean turc rezident în Suedia, care fusese condamnat în 2013 pentru infracțiuni legate de droguri în Turcia. Decizia a fost luată în contextul în care Turcia, membră NATO, a continuat să împiedice candidatura Suediei la aderarea la alianța militară.
Bărbatul, care își ispășise pedeapsa cu închisoarea și trăia legal în Suedia, a susținut că motivul real al extrădării sale este că activa într-un partid politic prokurd și susținea un grup pe care Ankara îl consideră terorist. Curtea Supremă a Suediei a declarat că nu există „niciun obstacol” în calea extrădării sale și că bărbatul era anchetat în Turcia pentru că a postat online fotografii manipulate ale președintelui Recep Tayyip Erdogan, fapt care este pedepsit de legislația turcă.
Ankara a acuzat Stockholm că nu face suficient pentru a lua măsuri împotriva membrilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK, aflat în afara legii, și a altor persoane pe care le consideră extremiste. Alianța militară vrea să admită Suedia înainte de summitul de luna viitoare de la Vilnius, Lituania.
Toți membrii actuali ai NATO trebuie să ratifice protocolul de aderare al unei țări candidate înainte ca aceasta să poată adera la alianța transatlantică. Ministerul suedez al Justiției, care nu l-a identificat pe bărbat, a confirmat pentru The Associated Press că guvernul de la Stockholm a aprobat decizia de luna trecută a celei mai înalte instanțe din Suedia de a-l extrăda. Nu a fost clar dacă bărbatul se află printre un grup de persoane pe care Turcia dorește să le extrădeze.
Legi mai stricte în Suedia
Luna trecută, Suedia și-a înăsprit legislația antiteroristă. Legiuitorii suedezi au inclus o pedeapsă cu închisoarea de până la opt ani pentru persoanele condamnate pentru participarea la o organizație extremistă într-un mod care are ca scop promovarea, consolidarea sau susținerea grupului. Revizuirile au intrat în vigoare la 1 iunie.
Bărbatul a declarat în fața instanței suedeze că, în 2019 și 2020, „și-a exprimat aprobarea” pe Facebook pentru postări critice la adresa regimului de la Ankara. În aceeași perioadă, el a încărcat și a postat imagini manipulate ale lui Erdogan. Bărbatul fusese inițial condamnat la patru ani și șapte luni de închisoare în Turcia pentru că a transportat aproximativ 1,8 kilograme de canabis în septembrie 2013 în orașul turc Adana. După ce a fost eliberat dintr-o închisoare turcă, el a călătorit legal în Suedia, unde a obținut un permis de muncă în 2018.
Potrivit celor spuse de el la Curtea Supremă, „adevăratul motiv” din spatele extrădării este că „a lucrat activ pentru cauza kurzilor”. El a explicat că este membru al Partidului Democrat al Poporului pro-kurd, sau HDP, pe care procurorii turci încearcă să îl închidă pentru presupuse legături cu PKK. HDP respinge acuzațiile potrivit cărora acționează în numele PKK, insistând că luptă pentru creșterea drepturilor kurzilor și ale altor minorități prin mijloace legale. PKK, considerat un grup terorist de către Turcia și aliații săi occidentali, a dus o insurecție din 1984. Conflictul a făcut zeci de mii de victime
