Evenimentele anului 2022 au adus schimbări semnificative în mai multe sectoare.Invazia Ucrainei de către Rusia la 24 februarie și blocarea porturilor ucrainene de către Moscova au avut un impact substanțial asupra exporturilor agricole ale țării, iar prețurile cerealelor la nivel mondial au crescut până la maxime istorice. În ciuda semnării unui acord în iulie pentru deschiderea porturilor ucrainene, extinderea războiului a menținut costurile cerealelor la un nivel ridicat.
Înainte de conflict, Ucraina și Rusia reprezentau peste 30% din comerțul mondial cu grâu, 32% din comerțul mondial cu orz, 20% din comerțul mondial cu porumb și peste 50% din comerțul mondial cu ulei de floarea-soarelui și semințe oleaginoase. Porturile lor de la Marea Neagră erau folosite în principal pentru exporturi.
Cum a afectat războiul prețul grâului
„În 2021, producţia de cereale a Ucrainei a crescut cu 32% până la 85,7 milioane de tone, iar de la începutul sezonului agricol 2021/2022 şi până la data de 23 februarie 2022 Ucraina exporta-se 43 de milioane de tone de cereale.
În timp ce exporturile ucrainene erau afectate de război, cele ruseşti au scăzut din cauza lipsei navelor dispuse să meargă în porturile ruseşti şi a impactului sancţiunilor, ceea ce dus la creşteri semnificative ale preţului cerealelor.”, arată o analiză făcută de Agerpres.
Din cauza preocupărilor geopolitice, prețul grâului la Bursa de cereale din Chicago a atins un nivel record de 13,64 dolari pe bushel în martie, declanșând o scădere a ofertei de cereale pe o piață deja afectată de vremea severă și de restricțiile post-pandemice.
Prețurile au atins maxime istorice
Prețurile la porumb și soia au atins cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu, iar uleiul de palmier din Malaezia a atins un nou maxim în martie.
„De atunci, preţul grâului a mai scăzut, iar la uleiul de palmier declinul a fost de 40%, pe fondul temerilor privind o recesiune globală, a restricţiilor din China şi a extinderii acordului privind exporturile ucrainene prin coridorul pentru cereale de la Marea Neagră.
În timp ce inundaţiile din Australia, al doilea mare exportator mondial de grâu, au provocat în ultimele săptămâni pagube semnificative culturilor agricole, care erau gata de a fi recoltate, seceta severă ar urma să reducă producţia de grâu Argentinei cu aproape 40%. Aceste evoluţii vor duce la scăderea disponibilităţii grâului pe plan global în primul semestru din 2023, avertizează analiştii. Iar lipsa ploilor în unele regiuni agricole din SUA ar putea afecta aprovizionarea în semestrul doi din 2023.”, arată sursa citată.
Costul pentru orez va continua să crească
În cazul orezului, comercianții preconizează că prețurile vor rămâne ridicate atât timp cât India, cea mai mare furnizoare din lume, își menține embargoul la export.
„În cele mai multe ţări exportatoare, disponibilitatea orezului este destul de redusă, cu excepţia Indiei, unde restricţiile la export au dus la scăderea vânzărilor. Dacă s-ar obţine o producţie record în una din principalele ţări exportatoare, atunci vom vedea într-adevăr modificări de preţuri pe piaţă”, a declarat pentru Reuters un trader din Singapore.
Livrările interne de cereale în Statele Unite, inclusiv porumb, grâu și soia, vor rămâne probabil relativ scăzute în 2023, potrivit Departamentului de Agricultură al Statelor Unite (USDA). Potrivit organizației, exporturile de porumb din SUA vor scădea la cel mai jos nivel din ultimul deceniu înainte de recolta din 2023, în timp ce stocurile de soia vor fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, iar cele de grâu vor fi la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.
„Uleiul de palmier, cel mai consumat ulei comestibil pe plan mondial, este afectat de furtunile tropicale din sud-estul Asiei, unde costurile ridicate au dus la o folosire redusă a îngrăşămintelor. Totuşi, preţurile mai ridicate ale cerealelor i-au încurajat pe fermieri să majoreze suprafaţa cultivată în unele ţări, inclusiv India, China şi Brazilia.
Alimentele, din ce în ce mai scumpe
Preţul cerealelor pe plan global a primit o nouă lovitură în luna mai, când India a interzis exporturile de grâu, pe fondul scăderii producţiei, ca urmare a unor valuri extreme de căldură. India este al doilea mare producător mondial de grâu.
De asemenea, India a restricţionat exporturile de orez, din cauza scăderii producţiei.”, arată sursa citată. Prețurile mondiale ale alimentelor au atins, de asemenea, un nivel record în martie, deoarece conflictul inițiat de Rusia la 24 februarie a făcut ravagii pe piețele de mărfuri și, deși prețurile au scăzut de atunci, ele rămân mai mari decât anul trecut.
„Spre finalul lui 2022, cotaţiile la grâu, porumb şi ulei de palmier au scăzut faţă de nivelul extrem de ridicat înregistrat după invadarea Ucrainei de către Rusia, deşi analiştii avertizează că preţurile rămân ridicate pe piaţa cu amănuntul, iar livrările insuficiente ar urma să sprijine preţurile şi în 2023.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În martie 2022, acest indice a crescut până la 159,3 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după un salt semnificativ de 17,9 puncte (sau 13%) faţă de nivelul înregistrat în februarie, când indicatorul a atins deja cel mai ridicat nivel de la crearea sa în 1990. Comparativ cu situaţia din martie 2021, preţurile mondiale la alimente calculate de FAO erau cu 33,6% mai mari.”, scrie Agerpres.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a estimat luna trecută că cheltuielile globale pentru importurile de alimente vor atinge un nivel record de 1 940 de miliarde de dolari în acest an, în creștere cu 10% față de anul precedent, ceea ce va pune o nouă presiune asupra celor mai sărace țări din lume.
„În timp ce factura globală cu importurile de produse alimentare se va majora cu 180 de miliarde de dolari comparativ cu cea de anul trecut, nota de plată cu importurile de alimente în cazul grupului ţărilor cu venituri reduse ar urma să rămână practic neschimbată, însă volumul importurilor acestor ţări ar urma să se diminueze cu 10%, estimează FAO.
Producția agricolă va scădea în 2023
În paralel cu această creştere a cheltuielilor cu importurile alimentare, FAO a calculat că nota de plată mondială cu inputurile agricole, precum îngrăşăminte, carburanţi şi combustibili, ar urma să crească şi ea cu 48%, comparativ cu 2021, până la o valoare record de 424 de miliarde de dolari. Această creştere a costurilor, cumulată cu aprecierea dolarului american, va forţa unele ţări să cumpere şi să utilizeze o cantitate mai mică de inputuri, ceea ce va conduce în mod inevitabil la o producţie agricolă mai mică anul următor.
În privinţa perspectivelor pentru sezonul agricol 2022/2023, FAO se aşteaptă ca producţia mondială de grâu să urce cu 0,6%, până la un nivel record de 784 milioane de tone, graţie în special unor recolte mai bune în Rusia şi Canada. În schimb, producţia altor cereale, precum porumb, orz şi sorg, ar urma să scadă cu 2,8%. Pe de altă parte, FAO se aşteaptă ca producţia de oleaginoase să se majoreze cu 4,2%, până la un nivel record, în tip ce producţia de zahăr va creşte cu 2,6%, iar cea de orez este aşteptată să rămână practic nemodificată.”, menționează sursa citată.
Analiștii contactați de Reuters prognozează că producția agricolă va scădea din nou în 2023, reducând livrările, din cauza secetei sau a ploilor abundente, a războiului din Ucraina și a costurilor ridicate ale energiei, chiar dacă prețurile ridicate îi împing pe fermieri să extindă suprafața cultivată.
Aceștia avertizează că este puțin probabil ca producția de grâu și orez să refacă rezervele reduse, cel puțin în prima jumătate a anului 2023, iar culturile care produc uleiuri comestibile vor fi îngreunate de vremea nefavorabilă din America Latină și Asia de Sud-Est.
„Lumea are nevoie de culturi record pentru a face faţă cererii. Anul viitor, trebuie neapărat să avem o performanţă mai bună decât în acest an. La acest stadiu, pare extrem de puţin probabilă o astfel de evoluţie, dacă ne uităm la perspectivele globale de producţie pentru cereale şi seminţe oleaginoase”, a apreciat Ole Houe, director la compania IKON Commodities din Sydney.
Economiile mondiale vor intra în recesiune
Potrivit analiștilor de la Rabobank, prețurile materiilor prime agricole sunt cu aproape 50% mai mari decât înainte de pandemie, din cauza cheltuielilor mai mari cu energia, forța de muncă și alte cheltuieli.
„Într-o analiză publicată luna aceasta de Rabobank se arată că în 2023 preţurile produselor agricole, cum ar fi cafeaua, cerealele furajere şi seminţele oleaginoase, ar putea scădea deoarece multe economii importante intră în recesiune. Dar, avertizează analiştii, aceste preţuri se vor menţine ridicate din punct de vedere istoric.
Consumatorii se confruntă cu un cadru macroeconomic sumbru, penuria de energie, tensiunile geopolitice şi deficitul de materii prime esenţiale, cum ar fi grâul, afectând perspectivele privind securitatea alimentară pe plan mondial. Grâul rămâne extrem de afectat de războiul din Ucraina, iar Rabobank estimează un deficit de şase milioane de tone în 2023, pe fondul perspectivelor nesigure privind vremea în UE, SUA şi Argentina.
De asemenea, Rabobank estimează că cererea pentru cafea va creşte sub nivelul mediu de 1,5%, în timp ce preţul zahărului ar urma să se menţină relativ scăzut. „Preţurile produselor agricole încă ar putea scădea, şi nu în urma majorării producţiei ci pentru că cererea este atât de slabă”, a apreciat analistul Rabobank Carlos Mera.”, încheie Agerpres.
